Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I 5
- ALIMENTELE ŞI IMPORTANŢA LOR PENTRU ORGANISM 5
- 1.2. Rolul agenţilor nutritivi în organism 6
- 1.2. Raţia alimentară şi necesităţile organismului 17
- 1.3. Alimentaţia şcolarului şi a adolescentului 22
- CAPITOLUL II 25
- DEZECHILIBRE ALIMENTARE 25
- 2.1. Subnutriţia şi malnutriţia 25
- 2.2. Carenţe şi excese alimentare 26
- 2.3. Obiceiurile alimentare şi însemnătatea lor 27
- 2.4. Tulburările de comportament alimentar 28
- CAPITOLUL III 29
- BOLI DIGESTIVE 29
- 3.1. Igiena aparatului digestiv 30
- 3.2. Parazitoze intestinale 31
- 3.3. Infecţiile digestive 33
- 3.4. Boli cu poartă de intrare digestivă 34
- 3.5. Prevenirea şi combaterea bolilor digestive 36
- 3.6. Principalele reguli de igienă a alimentaţiei 37
- CAPITOLUL IV 38
- CONTRIBUŢII LA FORMAREA DEPRINDERILOR PENTRU O ALIMENTAŢIE IGIENICĂ ŞI SĂNĂTOASĂ LA ELEVII DE GIMNAZIU 38
- 4.1. Educaţia pentru o alimentaţie igienică şi sănătoasă prin lecţiile de biologie 38
- 4.2. Plan de lucru 40
- 4.2.1. Metode didactice folosite 40
- 4.2.2. Alegerea grupului de lucru 45
- 4.2.3. Prezentarea problemei şi documentarea 45
- 4.2.4. Etapa constatativă 52
- 4.2.5. Experimentul instructiv – formativ 52
- 4.2.6. Etapa de control 53
- 4.2.6. Analiza şi prelucrarea datelor pretestului şi posttestului. 53
- CONCLUZII 72
- BIBLIOGRAFIE 74
- ANEXE 77
Extras din proiect
INTRODUCERE
Sănătatea o moştenim ca pe un dar de preţ de la părinţii noştrii, dar o şi construim zi de zi, toată viaţa. O construim dacă, din tot ceea ce ne influienţează viaţa, alegem ceea ce este bun, adoptând un stil de viaţă sănătos. O putem deprecia sau chiar pierde dacă, din ignoranţă şi sub presiunea anturajului, adoptăm un stil de viaţă nesănătos.
Educaţia pentru sănătate începe în familie, cu deprinderea celor dintâi reguli de igienă individuală, continuă în şcoală, prin informarea şi transmiterea experienţei umane şi apoi, întreaga viaţă, prin învăţarea socială şi autoeducaţie.
Familia şi şcoala, prin intermediul profesorilor, rămân promotorii valorilor şi în planul educaţiei pentru sănătate. Familia trasează marile coordonate ale comportamentului sănătos (sau nesănătos) prin exemplul cotidian (Barna A. şi colab., 1998).
Cât de sănătoase sunt obiceiurile alimentare ale elevilor? Este o întrebare la care nu se poate răspunde uşor, pentru că există foarte multe variante atunci când vorbim despre alimente. Este o realitate că a mânca este necesar. Această activitate mai serveşte de asemenea, ca mijloc de exprimare a emoţiilor. Mâncăm din mai multe motive: pentru a ne satisface foamea, pentru a atinge o stare de tihnă, bucurie sau fericire; din deznădejde; din motive de frustrare.
Fiecare dintre noi are anumite obiceiuri alimentare care au fost dezvoltate din copilărie. De-a lungul anilor, aceste obiceiuri este probabil să se fi schimbat într-o anumită măsură. Elevii trebuie să înveţe elementele de bază ale alimentaţiei, dar este, de asemenea important ca ei să înţeleagă factorii care le influenţează deciziile în privinţa alimentaţiei.
Mass-media are adesea o influenţă nedorită asupra atitudinilor elevilor, impune gusturi, direcţionează comportamente. Adesea elevii nu recunosc că tot ceea ce fac sau nu fac în privinţa alimentaţiei, înseamnă a lua o decizie.
În ultima perioadă s-a constatat o creştere a numărului afecţiunilor legate de alimentaţie. În România conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică şi Documentare Medicală, principalele cauze de deces sunt reprezentate de boli ale aparatului cardiovascular, (733,06 decese/100.000 locuitori), tumori (186,86 decese/100.000 locuitori), boli ale sistemului digestiv (69,25 decese/100.000 locuitori) date valabile din 2004, sem. I.
Dacă elevii vor înţelege relaţia dintre alimentaţie şi sănătate, ei vor fi capabili să ia decizii care le vor afecta în bine sănătatea.
Educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă şi igienică este poate componentă a educaţiei pentru sănătate şi este un proces complex de lungă durată care ar trebui început în familie şi continuat la toate nivelurile de şcolarizare prin transmiterea către elevi a unor informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi mai ales prin crearea unor comportamente individuale sănătoase a unor atitudini ce corespund idealului educaţiei.
De aceea, dorind să realizez o educaţie pentru sănătate, scopul acestei lucrări este influenţarea comportamentului alimentar printr-o alimentaţie igienică şi sănătoasă la elevii de gimnaziu.
În ceea ce priveşte experimentul care s-a făcut pentru elevi, a avut drept scop ca elevii să înţeleagă cât mai bine informaţia dar şi să înveţe cum să facă schimbările necesare, modalităţile prin care ar putea fi schimbată atitudinea oamenilor faţă de alimentaţie.
Acest experiment vine să completeze educaţia petnru sănătate deficitară, atât în familie cât şi în şcoală la orele de curs.
Rezultatele obţinute în urma acestei activităţi, nu sunt măsurabile în note şi nu sunt observabile imediat, dar avantajele care decurg sunt multiple.
Pe parcursul activităţii desfăşurate în vederea elaborării acestei lucrări, m-am bucurat de ajutorul ştiinţific al doamnei prof. Dr. Cristina Dobrotă care mi-a îndrumat activitatea cu multă răbdare şi pricepere.
Pentru acest ajutor îi port recunoştiinţă şi îi datorez multe mulţumiri.
Capitolul I
ALIMENTELE ŞI IMPORTANŢA LOR
PENTRU ORGANISM
Însuşirea fundamentată a vieţuitoarelor este aceea că ele organizează un schimb permanent de substanţe cu mediul în care trăiesc, altfel existenţa lor nu ar fi posibilă. Plantele extrag din sol, prin rădăcini, apa cu substanţele hrănitoare, iar din aer CO2 (pentru fotosinteză), O2 (pentru respiraţie) şi elimină substanţele nefolositoare prin respiraţie, transpiraţie, excreţie etc. Schimbul acesta de substanţe între organism şi mediu de viaţă este permanent şi durează tot timpul cât fiinţa este vie.
Omul, ca fiinţă vie, este supus aceleaşi necesităţi de schimbul permanent de substanţe cu mediul înconjurător. Organismul are nevoie de substanţe care să-i asigure creşterea, să-i permită repararea uzurilor şi să-i furnizeze energia necesară activităţilor fizice şi psihice, substanţe luate din alimente.
Alimentele, atât cele de origine vegetală cât şi cele de origine animală, conţin apă, substanţe anorganice (săruri minerale de calciu, sodium, fosfor, fier, potasiu, magneziu), vitamine şi substanţe organice. Unele componente alimentare, de exemplu apa, sărurile minerale şi vitaminele sunt folosite ca atare de organism, fără a fi transformate.
Substanţele organice intrate în organism sunt transformate prin digestie în substanţe simple – nutrimente – din care acesta sintetizează substanţele proprii. Astfel sunt proteinele, lipidele şi glucidele.
Bibliografie
Antal, Andrei ( (1978), Igiena şcolară, Editura Medicală, Bucureşti;
Baciu, 1.(1977), Fiziologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Barna,Adriana si colab.(1998), Predarea biologiei în învăţământul gimnazial, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,Bucureşti;
Bocârnea, Constantin (1995), Boli infectioase si epidemiologice, Editura Info-Team, Bucureşti;
Bocoş, Muşata ( 2002), Instruire interactivă-repere pentru reflecţie şi acţiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Brânză, Ioan, Igiena personală a elevului, Direcţia de Sănătate Publică, Iaşi;
Briffa, John (2002), Alimentaţia sănătoasă, Editura Aquila '93, Oradea;
Bucur, Gheorghe Eugeniu, Popescu, Octavian (coord.) (1999), Educaţia pentru sănătate în şcoală - manual orientativ,Editura Fiat Lux, Bucureşti;
Cerghit, Ioan (1980), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Ciurchea, M. si –colab. (1983), Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Copilu, D.,Copil, V., Dărăbăneanu, I. (2002), Predarea pe bază de obiective curriculare de formare, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti;
Cucoş, Constantin (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi Geiculescu, Virgil T. (1987), Bioterapie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
Groza Petru, (1991), Fiziologie, Editura Medicală , Bucureşti;
Hâncu, N. (1998), Obezitatea şi dislipidemiile în practica medicală, Editura Infomedica, Bucureşti;
Hâncu, N., Vereşiu, I.A.,(1999), Diabetul zaharat. Nutriţia. Bolile metabolice, Editura National, Bucureşti;
Ionescu-Târgovişte, C.(1981), Necesitate şi abuz în alimentaţie, Editura Medicala, Bucureşti;
Ionescu, M.(coord.) (1998), Educaţia şi dimanica ei, Editura Tribuna învăţământului, Bucureşti;
Ionescu, Gily (traducere şi adaptare) (1998), Evaluarea obiceiurilor alimentare, Wellsource;
Ionescu, M., Radu, I, (995),Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Ionescu.M.,1. (coord.)(2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Mănescu, S. (1986), Tratat de igienă, Voi.III, Editura Medicală, Bucureşti;
Mănescu, S. (1989), Microbiologic sanitară, Editura Medicală, Bucureşti;
Mincu, Iulian, Marinescu, Elena (1984), Alimentaţia raţională şi sănătatea, Editura Sport-Turism, Bucureşti;
Mincu, I.,Segal,B.,Segal,R., (1989), Orientări actuale în nutriţie, Editura Medicală, Bucureşti;
Mincu, M. şi colab. (2000), Igiena, Editura; Universul,_Bucureşti;
Miu, Nicolae (1999), Tratat de medicină a adolescentului, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
Moroşanu, M. (2003), Evaluarea tulburărilor de comportament alimentar este accesibilă şi medicului practician, British Medical Journal (nr.02,vol 10);
Olinescu, R.M. (2002), Totul despre alimentaţia sănătoasă, Editura Niculescu, Bucureşti;
Pelmuş Giersch, Ştefania, Toma, Amalia-Florina (2002), Elemente de biologie şi patologie umană, Editura CD Press, Bucureşti;
Petrescu, Ioan (1998), Biochimie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Radu, Ion T., (2000), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Rădulescu, Emil (2003), Alimentaţia inteligentă, Editura "Viaţă şi sănătate", Bucureşti;
Stăncioiu, Nicolae (1981), Rolul fiziolagic al elementelor minerale în organismul animal, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
Stoica, Marin (1995), Pedagogia şcolară, Editura Gheorghe Cârţu-Alexandru, Craiova;
Stoica, Marin (2002), Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe Cârţu-Alexandru, Craiova;
Şteflea, Dumitru (1983), Viaţa raţională, izvor de sănătate, Editura Medicală, Bucureşti;
Vlaicu, B.(2000), Elemente de igienă a copiilor şi adolescenţilor , Editura Sollness, Timişoara;
*** (1994), Manual de educaţie pentru sănătate, Fundaţiile Soros, Editura Design&Print Idea, Cluj;
***(2003), Ghid pentru cadrele didactice ( suport informativ), Programul naţional "Educaţie pentru sănătate în şcoala românească".
Preview document
Conținut arhivă zip
- Formarea Deprinderilor pentru o Alimentatie Igienica si Sanatoasa la Elevii de Gimnaziu.doc