Organisme Modificate Genetic

Introducere:

Ce sunt plantele modificate genetic?

Plantele modificate genetic (MG) sau transgenice sunt plante de cultură aparent normale cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, l-i s-au transferat gene de la alte specii pentru a le conferi anumite proprietăți noi: pentru a le creşte rezistenţa la secetă, la dăunători, la ierbicide puternice, la salinitate, la aciditatea crescută a solului sau la temperaturi scăzute. Alteori, scopul modificării genetice este de a modifica proprietăţile nutritive ale unor culturi.

Scurtă descriere:

Primele cercetări privind organismele modificate genetic (OMG) se desfășoară prin anii ’70, iar prima plantă obtinută astfel este tutunul, acesta fiind introdus în mediul natural, în 1994 în Europa. La câteva luni apare și prima roșie modificată genetic, de data aceasta în SUA. Tot aici, la scurt timp, apare și soia MG.

O categorie de organisme modificate genetic folositoare sunt plantele sau bacteriile MG, cultivate în arii închise, care servesc la fabricarea medicamentelor, de exemplu a insulinei. Nu putem nega avantajele pe care aceste organisme le aduc. În cazul producerii de insulină, cantitatea produsă a crescut iar prețul acesteia a scăzut, aceasta fiind pentru persoanele insulino-dependente un lucru extraordinar. Însa lucrurile nu stau la fel și în cazul organismelor MG introduse în agricultură.

Substanțele chimice introduse în agricultură (pesticide, insecticide, ierbicide, îngrășăminte chimice, stimulatori de creștere etc.) sunt extrem de nocive pentru sănătatea oamenilor, animalelor și chiar a mediului natural. Datorită riscului dovedit pe care îl prezintă, legislația impune ca un pesticid, de exemplu, să fie testat 2 ani înaintea scoaterii lui pe piață, pentru a se vedea dacă apar efecte adverse la animalele de laborator, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate pentru producători. Astfel că, in loc să se mai producă pesticide, se fac organisme care tolerează sau chiar produc pesticide. Acestea nu mai necesită 2 ani de testare în laboratoare, ci doar 3 luni, după care se pot comercializa, în privința lor legislația fiind mult mai lejeră.

Aceste plante au fost introduse pe piața din SUA ca fiind plante obișnuite, fără să aibă etichete care să arate că sunt OMG-uri. Problema etichetării este încă nerezolvată în multe țări și nici în România lucrurile nu stau prea bine. Este greșit să le considerăm plante obișnuite, pentru că ele au fost inventate nu pentru a evita pesticidele, ci pentru a supraviețui împreună cu ele și a rezista la cantități mari ale acestora, cantități la care plantele obișnuite ar fi distruse.

Obiectivele lucrării:

Lucrarea de față are rolul de a informa publicul cu privire la pericolul reprezentatde soiurile MG, inclusiv potențialul impact pe care acestea l-ar avea asupra mediului și sănătății populației. Aceasta este o lucrare accesibilă oricărei categorii de cititori, datorită limbajului comun folosit, ajutând astfel orice persoană să facă diferența între produsele MG și cele Bio.

Consider că problematica OMG-urilor nu este în întregime mediatizată, de aceea lucrarea de față a fost creată cu scopul de a aduce un plus de informare în acest domeniu, prin conținutul său scurt și cuprinzător. Aceasta cuprinde o serie de exemple de organisme MG și explică posibilele efecte pe care acestea le-ar putea crea mediului înconjurător, animalelor și omului.

Capitolul I

1.1.Tehnica ingineriei genetice:

Ingineria genetică permite oamenilor de ştiinţă să transfere gene între specii diferite, obţinând astefel organisme modificate genetic cu caracteristici noi.

“O genă este un fragment de informaţie care poate fi folosit în multe organisme diferite, aşa cum un cuvânt poate avea acelaşi înţeles în mai multe contexte. Toate organismele vii se află într-o relaţie şi împart acelaşi sistem genetic fundamental, aşa că o genă dintr-un organism poate funcţiona satisfăcător în alt organism. Poţi să pui o genă dintr-un peşte într-un fruct – sau o genă de fruct într-un peşte: genele de peşte sunt pur şi simplu fragmente de informaţie şi nu au o etichetă spunând ‘Provin dintr-un pește’.