Urechea

Organele de simt sunt folosite pentru a recepta stimuli externi produsi asupra corpului. Acestia pot fi luminosi chimici, termici, auditivi. Organele de simt se clasifica dupa natura excitantului pe care il recepteaza si il transmit la creier.

Organul de simt care capteaza, recepteaza si transmite creierului semnalele sonore se numeste urechea.

Urechea este un organ al simtului pereche. Organul de simt este organul care contine celule receptoare ce primesc excitatiile din mediul inconjurator si le transforma in influz nervos, trimitandu-le prin nervi pana la nivelul scoartei cerebrale.

DESCRIERE

Urechea este formata din 3 parti:

Urechea externa

Prin pavilion capteaza si dirijeaza undele sonore spre conductul auditiv extern, care le transmite membranei timpanului. Membrana timpanului, care separa urechea externa de cea medie, cu grosimea de 0.1 mm si structura fibroasa, functioneaza ca un rezinator vibrand la modificarile de presiune determinate de undele sonore.

Urechea medie are forma unei camarute care, la capatul dinspre urechea interna prezinta doua orificii:fereastra ovala si fereasta rotunda. Intre timpan si fereastra ovala se gaseste un lant de trei oscioare sprijinite unul de altul: ciocanul, nicovala si scarita fiind cele mai mici oase. Ciocanul se sprijina pe timpan,iar scarita pe o membrana care acopera fereastra ovala. Vibratia timpanului este transmisa perilimfei si endolimfei din structurile urechii interne. Lantul de oscioare nu transmite pasiv vibratiile ei, prin muschii ciocanului si scaritei, contribuie la modificarea intensitatii sunetului, contractia muschiului ciocanului diminuand amplitudinea vibratiilor prea puternice, iar cea a muschiului scaritei amplificand sunetele prea slabe. Suprafata timpanului, de 13 ori mai mare decat cea a ferestrei ovale, contribuie, de asemenea, la amplificarea sunetelor receptionate. Transmiterea undelor in urechea medie se face atat prin lantul de oscioare si prin oasele craniului, cat si pe cale aeriana, prin modificarea presiunii aerului din urechea medie sub actiunea vibratiilor timpanului. De aceea, auzul nu dispare ci doar se diminueaza in cazul perforatiilor timpanului.

Urechea interna contine labirintul osos in care se afla labirintul membranos, alcatuit din: utricula, sacula, 3 canale semicirculare si melcul. Receptorii pentru auz se gasesc in melcul membranos din labirintul membranos, iar receptorii pentru echilibru se gasesc in canalele semicirculare in urtricula si sacula. Aceste celule vin in contact cu neuroni ale caror prelungiri formeaza nervul auditiv. In labirintul osos se afla un lichid numit perilimfa, iar in labirintul membranos alt lichid numit endolimfa.

In labirintul osos se afla labirintul membranos, alcatuit din aceleasi formatiuni: vestibulul membranos, format din doua vezicule suprapuse – urtricula si sacula - si canalele semicirculare membranoase, formand impreuna aparatul vestibular specializat pentru simtul echilibrului si melcul membranos (canalul cohlear) care contine segmentul receptor al auzului.

Cohleea (melcul) este un canal osos, spiralat, rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax central numit columela (modiol). De la columela se desprinde, spre lumenul cohleei, o lama osoasa, subtire – lama spirala- care se intinde in tot lungul cavitatii melcului osos pana aproape de varf, unde lasa o deschidere – helicotrema.

Melcul membranos (canalul cohlear)se gaseste in cohleea osoasa, delimitat intre membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana vestibulara (Reissner), o lama de tesut conjunctiv care se intinde de la mama spirala la peretele lateral al melcului, prin care este reparat de rampa vestibulara. In interiorul canalului cohlear, pe membrana bazilara, se afla organul Corti, avand, de asemenea, forma spiralata si intinzandu-se de la varful pana la baza canalului cohlear. Organul Corti contine celule receptoare auditive asezate pe doua straturi (intern si extern). Deasupra organului Corti, se afla o membrana subtire si elastica – membrana tectoria – in care sunt inlavate varfurile cililor celulelor receptoare. In jurul celulelor receptoare exista o bogata retea de fibre nervoase.