Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 4
- 1.1 Arhitectura sistemelor informaţionale 4
- 1.2 Strategii ale definirii arhitecturii sistemului informaţional 5
- 1.3 Strategii ale dezvoltării unui sistem informaţional 8
- 1.3.1 Strategia descompunerii funcţionale (orientate-funcţii) 9
- 1.3.2 Strategia fluxurilor de date (orientate-proces) 11
- 1.3.3 Strategii orientate spre informaţii (orientate-date) 11
- 1.3.4 Strategii orientate-obiect 13
- 1.4 Etapele realizării unui sistem (produs) informaţional 15
- 1.5. Participanţi la dezvoltarea sistemelor informaţionale 16
- CAPITOLUL 2: FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DEZVOLTAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 22
- 2.1 Influenţe şi beneficii ale utilizării CMMI (Capability Maturity Model Integration) în îmbunătăţirea proceselor de lucru 22
- 2.2 Gradul de schimbare 25
- 2.2.1 Îmbunătăţire continuă vs. restructurare 25
- 2.2.2 Managementul schimbării 26
- 2.3 Factori referitori la utilizatori ce au influenţă asupra succesului dezvoltării sistemelor informaţionale 27
- 2.3.1 Factori referitori la utilizatori 27
- 2.3.2 Analiza interacţiunii factorilor referitori la utilizatori 29
- 2.4 Standarde şi calitate 30
- 2.5 Utilizarea instrumentelor de tip CASE (Computer-Aided Sofware Engineering) 32
- 2.6 Dezvoltarea orientată-obiect a sistemelor 32
- 2.7 Dezvoltarea “agilă” a sistemelor 34
- 2.7.1 Principiile din spatele metodelor agile 34
- 2.7.2 Compararea metodelor agile cu alte metode 36
- 2.7.3 Critici aduse metodelor agile 37
- 2.8 Eşecul proiectelor de dezvoltarea a sistemelor informaţionale 38
- 2.8.1 Definirea noţiunii de eşec a proiectelor 38
- 2.8.2 Factori care cauzează eşecul dezvoltării sitemelor informaţionale 40
- CAPITOLUL 3: INFLUENŢA TESTĂRII ASUPRA SUCCESULUI DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 42
- 3.1 Aspecte generale cu privire la organizarea testării 42
- 3.2 Tehnici de testare 45
- 3.2.1 Testare pre-implementare 45
- 3.2.2 Clasificarea tehnicilor de testare 47
- 3.2.3 Testarea structurilor de control repetitive 48
- 3.2.4 Examinările şi execuţiile de probă 49
- 3.3 Strategia testării sistemelor informaţionale 50
- 3.3.1 Testarea modulelor 51
- 3.3.2 Testarea integrării 51
- 3.3.3 Testarea la nivelul sistemului 52
- 3.4 Alte tipuri de testare 53
- 3.5 Testare manuală vs. testare automată 54
- 3.5.1 Compararea testării manuale cu testarea automată 54
- 3.5.2 Avantajele utilizării testării automate 55
- 3.5.3 Procesul testării automate 56
- 3.5.4 Limitele testării automate 57
- 3.6 Documentarea testării 58
- CAPITOLUL 4: TESTAREA UNITARĂ A CLASELOR JAVA FOLOSIND UTILITARUL JUNIT 61
- 4.1 JUnit – cadru de testare unitară regresivă 61
- 4.2 Crearea testelor utilizând JUnit 62
- 4.3 Exemplu de testare folosind Junit 65
- 4.4 Recomandări pentru realizarea testelor cu JUnit 78
- CONCLUZII 80
- Bibliografie 81
Extras din proiect
INTRODUCERE
În noua economie, producătorii de soluţii IT sunt confruntaţi cu o nouă cerinţă care îi obligă să schimbe total modul de construcţie a unui produs, fără a face compromisuri de calitate. A fi primul pe piaţă cu ultimele tehnologii este mai important ca oricând. Lucrând cu o infrastructură software şi hardware din ce în ce mai complexă, confruntaţi cu creşterea continuă a cerinţelor de calitate şi cu necesitatea reducerii costurilor, firmele dezvoltatoare de sisteme informaţionale încep să preţuiască tot mai mult soluţiile solide de dezvoltare.
Această lucrare urmăreşte să identifice o parte din factorii care contribuie la menţinerea echilibrului în cadrul triunghiului cost-durată-performanţă.
Primul capitol al lucrării se doreşte o trecere în revistă a câtorva noţiunii generale cu privire la ceea ce semnifică dezvoltarea unui sistem informaţional: caracterizarea noţiunii de arhitectură a unui sistem informaţional şi orientările abordate în definirea acesteia, strategiile de dezvoltare a unui sistem informaţional, etapele ciclului de viaţă, precum şi principalii actori implicaţi în dezvoltarea unui produs informaţional.
Următoarea secţiune prezintă câţiva dintre factorii cheie, care pot avea o importanţă majoră în ceea ce priveşte succesul dezvoltării sistemelor informaţionale. Printre aceştia se pot enumera: utilizarea CMMI (Capability Maturity Model Integration) în îmbunătăţirea proceselor de lucru, gradul de schimbare ce este asociat cu implementarea unui nou proiect, abilităţi ridicate cu referire la managementul schimbării, implicarea utilizatorilor în procesul de dezvoltare, supravegherea respectării anumitor standarde de calitate, folosirea instrumentelor de tip CASE (Computer-Aided Sofware Engineering) şi a metodelor “agile”, dezvoltarea aplicaţiilor pe baza abordării orientate-obiect. Tot aici se va dezbate şi problema eşecului proiectelor de dezvoltare a sistemelor informaţionale.
Al treilea capitol descrie unul din factorii esenţiali ai dezvoltării sistemelor, dar care de multe ori este ţinut în umbră sau chiar trecut cu vederea: testarea. Pentru a caracteriza acest concept s-au evidenţiat principalele tehnici de testare, strategiile ce pot fi adoptate, o comparaţie între testarea manuală şi cea automată, precum şi documentele ce sunt necesare a fi elaborate în decursul procesului de testare.
Ultima secţiune este constituită dintr-un studiu de caz pe tema testării unitare a claselor Java folosind utilitarul Junit.
CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
Dat fiind faptul că lumea se află intr-o continuă schimbare, firmele sunt stimulate să caute mereu noi soluţii care să aibă menirea de a obţine informaţii cât mai eficient. Din această cauză, sistemul informaţional trebuie să fie supus unor schimbări continue, fie că ele sunt sub forma unor unor mici adaptări, unor modificări esenţiale sau chiar presupun substituirea sistemului.
Necesitatea efectuării schimbărilor apare din unul din motivele: întregul sistem de care aparţine face parte dintr-un plan major de modernizare, transformarea unor funcţionalităţi de bază, decizia modificării obiectivelor strategice ale firmei, îmbunătăţirea performanţelor sistemului, valorificarea beneficiilor aduse de tehnologiile de ultimă generaţie.
1.1 Arhitectura sistemelor informaţionale
Arhitectura sistemului informaţional reprezintă soluţia generică privitoare la procesele de prelucrare a datelor ce trebuie să se realizeze şi modul de integrare a datelor şi prelucrărilor. Această soluţie cadru este urmarea sintetizării răspunsurilor la următoarele întrebări:
− Care sunt componentele sistemului informaţional?
− Cum sunt legate aceste componente şi cum interacţionează ele?
− Ce date se culeg?
− Unde se culeg datele, unde se stochează şi prelucrează?
− Ce date se transmit către diferitele componente ale sistemului informaţional?
Altfel spus, arhitectura reprezintă "soluţia constructivă" a sistemului informaţional şi reflectă viziunea strategică managerială asupra modului în care organizaţia (firma) lucrează.
Sistemul informaţional global al firmei se descompune în subsisteme, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu de activitate distinct.
La rândul său, fiecare subsistem se descompune în aplicaţii fiecare dintre acestea acoperind o activitate distinctă în cadrul domeniului. De exemplu, subsistemul informaţional pentru domeniul comercial se va descompune în aplicaţii distincte pentru fiecare din următoarele activităţi: aprovizionare, desfacere, marketing.
Procesul de descompunere continuă şi în pasul următor pentru fiecare aplicaţie se vor defini proceduri realizând funcţii distincte în cadrul aplicaţiei (exemplu: proceduri pentru dirijarea prelucrărilor, proceduri pentru actualizarea bazei de date, proceduri pentru consultarea bazei de date). La rândul lor, procedurile se descompun în module. Acestea cuprind secvenţe de cod realizând câte o funcţie distinctă în cadrul procedurii. De exemplu, o procedură de actualizare a bazei de date va cuprinde: un modul pentru adăugare de înregistrări, un modul de modificare a tuplurilor, un modul de ştergere a tuplurilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Factori de Succes in Dezvoltarea Sistemelor Informationale.doc