Grafuri Neorientate - Euleriene

’’ Ideile, si daca sunt abstracte si daca nu,

ca sa le poti manui, trebuie sa le ai.

Calculatorul, ca sa-si faca treaba,

trebuie sa inteleaga ce trebuie sa faca ;

nu intelege decat ce spui pe limba lui :

o limba de programare.’’

GR.C. MOISIL

In general, limbajele sunt de doua tipuri :

-limbaje naturale

-limbaje artificiale

Limbajele naturale s-au constituit spontan de-a lungul timpului, in procesul conlucrarii membrilor societatii. Studiul unor astfel de limbaje are in vedere mecanismele mentale care permit transmitatorilor si receptorilor umani sa genereze si sa inteleaga o clasa potential, infinita de fraze, dupa ce au intalnit si au invatat doar un ansamblu finit si destul de redus din totalitatea frazelor posibile ale limbajului.

Limbajele artificiale au fost si sunt create in mod deliberat pentru comunicare intr-un domeniu particular de activitate. Ele sunt limbaje simbolice, deoarece utilizeaza simboluri pentru reprezentarea informatiei si reguli pentru obtinerea de combinatii inteligibile ale acestora.

Limbajul de programare face parte din categoria limbajelor artificiale, fiind utilizat in procesul de comunicare om-sistem de calcul. El reprezinta mijlocul prin care este realizata transmiterea programelor de prelucrare

( care sunt forme de reprezentare a algoritmilor, de rezolvare a problemelor in limbajul avut in vedere ) de la utilizator la calculatorul electronic. Privite din aceasta perspectiva toate creatiile si dezvoltarile din domeniul limbajelor de programare au avut si au ca scop esential realizarea cat mai naturala si mai eficienta a acestei comunicari.

Unul dintre cele mai importante aspecte calitative ale unui limbaj de programare este puterea sa expresiva. Aceasta are in vedere o tripla interactiune intre limbajul insusi, forma de gandire si domeniul de aplicatie avut in vedere. In cazul limbajelor naturale, efectul limbajului asupra gandirii este foarte greu de separat de efectul gandirii asupra limbajului. La limbajele artificiale situatia este alta .Mai intai, este de observat ca un limbaj de programare reprezinta, prin traditie, o entitate relativ statica care nu se modifica ori de cate ori un programator descopera un nou concept de programare ( in timp ce un limbaj natural se adapteaza practic instantaneu, prin introducerea unor cuvinte noi ). In al doilea rand, clasa de utilizatori ai limbajului de programare este mult mai larga decat clasa proiectantilor acestuia ( un programator are mai putina influenta asupra limbajului de programare pe care il utilizeaza, decat are un vorbitor asupra limbajului natural vorbit in colectivitatea in care traieste.)

Primele limbaje de programare au aparut practic simultan cu primele calculatoare. Calculatorul electronic are limbajul sau propriu numit limbaj masina ( constituit din totalitatea operatiilor pe care le poate efectua ). Initial, omul a comunicat cu sistemul de calcul in acest limbaj, din care cauza procesul de programare a fost dificil si accesibil doar unei categorii restranse de utilizatori ( celor care cunosteau limbajul calculatorului ).

Pentru micsorarea efortului uman ( cel mai costisitor in ultima instanta) si pentru cresterea flexibilitatii si accesibilitatii in comunicarea om-masina, au fost create limbaje de programare simbolice, de nivel inalt. Deoarece aceleasi informatii apar reprezentate diferit ( pentru om si respectiv, pentru masina ) este necesara trecerea de la forma de reprezentare proprie utilizatorului la forma codificata in limbajul masinii, singurul accesibil ei. Acest proces este cunoscut sub denumirea de translatare sau traducere, proces existent de altfel si in legatura cu limbajele naturale.

Aplicarea pe o scara tot mai larga a prelucrarii electronice a datelor nu ar fi fost de conceput fara existenta unor limbaje de programare. Acestea au facut posibila antrenarea de specialisti ( din domenii si de formatii variate) in activitatea de realizare de programe pentru sisteme de calcul, ceea ce, de fapt, a insemnat patrunderea treptata a utilizarii tehnicii de calcul in diferite domenii ale vietii economico-sociale. Programul de prelucrare devine astazi o unealta informationala, la fel de utila pentru societatea umana ca si produsul fizic. Asadar, informatia este privita ca resursa deosebit de importanta.

STRUCTURA PROGRAMELOR PENTRU LIMBAJUL

PASCAL

In general, limbajele de programare au forme standard pentru programele elaborate. In cazul limbajului Pascal, acestea sunt :

Program nume

Const

declaratii constante

Type

declaratii tipuri

Var

declaratii variabile

begin

program Pascal

end.

Partea de antet ( in cazul limbajului Pascal ) este optionala. In partea de declaratii a programelor, utilizatorul va putea sa-si defineasca, pe langa