Sală de Forță

Capitolul I: Descrierea problemei abordate

Ideea unei aplicatii care sa se ocupe de gestiunea activitatii sportivilor într-o sala de forta mi-a venit întâmplator, rascolind printre propriile mele pasiuni.

La ora actuala, orice activitate umana organizata este si se recomanda a fi asistata de catre calculator. Domeniul vast al claselor de aplicatii care se folosesc in aceasta privinta cuprinde ca reprezentant semnificativ grupul sistemelor de gestiune de baze de date. Cu ajutorul acestora, modelarea si abstractizarea în vederea prelucrarii a datelor din mediul informational devine abordabila prin prisma utilizarii unor reguli si conventii specifice.

In cazul concret al acestui proiect, prelucrari de genul stabilirii unui program de antrenament si alimentatie pentru un numar mare de persoane

devin operatiuni de rutina, care nu solicita decat intr-o mica masura interventia operatorului uman.

Acest factor devine si mai relevant odata ce ne confruntam cu un volum sporit de date, a caror achizitie se face din multiple locatii fizice sau logice.

Argumentele conduc, asadar la nevoia implementarii unei astfel de aplicatii, a carei functionalitate fundamentata pe gestiunea de baze de date sa ofere utilizatorului întreg controlul de care acesta are nevoie, precum si eficienta la care se asteapta.

Referindu-ma la cazul concret al proiectului descris în acest document,

continui prin a expune conditiile particulare, si cerintele la care aplicatia trebuie sa faca fata.

Asadar,

Capitolul II: Descrierea mediului informational

Activitatea unei sali de forta consta în punerea la dispozitie catre un numar de persoane (sportivi implicati in activitatea de body-building), a unei infrastructuri de antrenament si a unui program aferent de lucru si alimentatie, orientat spre dezvoltarea cat mai eficienta, intr-un timp cat mai scurt, a masei musculare.

Trebuie sa existe, asadar, o lista cu persoanele implicate in aceasta activitate, precum si cu programul alimentar si de antrenament aferent acestora.

Caracteristicile infrastructurii trebuie, de asemenea inventariate, pentru a le putea asocia cu persoanele care le folosesc.

O corespondenta similara trebuie sa existe si referitor la alimentele consumate de catre sportivi, dat fiind faptul ca o componenta esentiala in dezvoltarea masei musculare o reprezinta alimentatia.

Astfel, esalonarea pe parcursul unei zile a ratiilor alimentare pentru fiecare sportiv in parte, precum si divizarea antrenamentului în serii de exercitii efectuate în anumite intervale de timp ridica probleme în situatia în care este nevoie sa se centralizeze si sa se compare aceste date, în scopuri statistice sau de evidenta.

Solutia acestor probleme vine odata cu reprezentarea datelor mentionate într-o structura unitara, compacta în sensul unor relatii strânse între diversele ei componente, dar suficient de flexibila pentru a permite actualizari de orice natura s-ar impune, asupra datelor stocate prin intermediul ei.

Capata astfel contur o baza de date construita cu scopul de a retine si centraliza aceste informatii, punându-le la dispozitia atât a utilizatorului uman, cât si a diverselor componente asociate care efectueaza prelucrarile necesare.

Tranzitia de la mediul informational, prin esenta infinit, la un model informational finit, directionat catre facilitarea anumitor operatiuni asupra unor seturi de date, este o problema de selectie bazata pe prioritati. Necesitatea utilizatorului de a efectua doar anumite operatiuni asupra datelor, conduce la structuri finite, carora li se asociaza un set finit de operatii efectuabile asupra lor.