Screen Saver

Informatica sa nascut ca stinta in al treilea patrat al secolului al XX-lea, fiind dezvoltata dintr-un pilon al altei stiinte cibernetica. Un aspect singular al stiintei informaticii este dezvoltarea si importanta ei in viata sociala este strans legata de inventae si dezvoltarea calculelor electronice. Ea s-a inchegat ca stiinta interdisciplinara, inprumutand instrumente din matematica:teoria informatie, cercetarea operationala, teoria algoritmilor, limbajele formale etc., din fizica:componente magnetice, componentele electronice combinationale, componente de calcul etc., din biologie: functile creierului de memorare si gandirea, comunicarea intre organisme, genetica etc.

Definitie. INFORMATICA este stiinta care studiaza metodele, tehnicele si mijloacele de prelucrare automata a datelor in scopul obtinerii informatiilor.

Denumirea stiintei a aparut prin contragerea din exprimarea franceza information automatoque, care sintetizeaza esenta ei. Patea anglo-americana prefera sa o numeasca insa Computer Science, impropriu intr-un fel, deoare ce prezinta calculatorul ca esenta a acestei stiinte, el fiind doar mijlocul principal de prelucrare. Activitatile omului reprezinta, in mare parte, prelucrari de date si informatii. Informatica ofera posibilitate definirii unei corespondente intre gandirea umana si reprezentarea codificata a ei. Problema devine mai complexa cand se lucreaza cu informatii compuse prin subordonare. Este nevoie de o structura care sa defineasca foarte clar relatiile dintre informatiile din cadrul compunerii. Aceasta proprietate de structura o poseda limbalul informatic, care impune o anume structura a frazei in care fiecare parte a ei desmneaza , codifica, un sens. Problema limbajului este o problema centrala in informatica. Deoare ce limbajul nutural nu realizeaza destul de riguros legatura dintre forma si sens, informatica si-a cerut propriile limbaje, cu gramaticile lor, astfel incat sa existe o asemenea legatura intre forma si sens, incat semnificatia unei fraze sa se deduca, fara ambiguitate, din sintaxa sa.

Limbajul de programare este un limbaj artificial, deosebit de limbajul natural, creat in mod intentionat pentru a servi la comunicarea unui algoritm de prelucrare sub forma de program de lucru pentru calculator. Din punct de vedere matematic, limbajul de programare este un limbaj formal, definit de:

- o multime finita de simbolui de baza, numite alfabet;

- omultime de siruri construite din interiorul alfabetului, numite cuvinte, care au asociat un sens si carealcatuiesc vocabularul limbajului;

- o multime finita de reguli de selectare a cuvintelor pentru generarea de propozitii corecte in limbajul respectiv, numita gramatica.

Limbajul pascal este un limbaj inalt, realizat in 1970 de cater profesorul Niklaus Wirth de la Politehnica din Zurich, initial pentru scop didactic, in vederea predari „artei” programarii calculatoarelor. Denumirea limbajului a fost data in memoria savantului Bluise Pascal, creatorul primei masini mecanice de adunat (1642). O combinatie importanta la raspandirea si succesul acestui limbaj a avut-o firma americana Borland International Inc. Prin crearea versiunii Turbo Pascal, o versiune rapida care ofera programatorolor un Mediu Integrat de Dezvoltare a programelor (Integrated Development Environment –IDE). Acest mediu cuprinde: editor de texte sursa, compilator, depanator simbolic, editor de legatura cu bibleotecile, un sistem prompt de documentare, manager de ferestre.

Alfabetul limbajului pascal- reprezinta o submultime a setului de caractere recunoscute de calculator. Cu ajutorul elementelor alfabetului se vor construi cuvinte ale limbajului Pascal. Alfabetul limbajului Pascal contine:

- literele mari si mici ale alfabetlui englez;

- cifrele sistemului de numeratie in baza 10;

- 24 de caractere speciale: + - * / = < > ., ; : ’ _ ^ @ # $ ( ) [ ] { } si spatiul (blanc).

Identificatorii – sunt cuvinte ale vocabularului care au rol de a denumi elemente ale programului (constante, variabile, programul insusi, subprograme, instructiuni, operatori etc.) care trebuie referitte in mod simbolic. Constructia unui identificator este corecta daca el se prezinta ca o succesiune de caractere din submultimea formata din litere, cifre si _ (semnul de subliniere – underline) si primul caracter folsit este litera sau _. Compilatorul Turbo Pascal nu face distinctie inter literele mari si cele mici dinrt-nu identificator, iar ca lungime, ia in considerare numai primele 63 de caractere din identificator. O grupa speciala de identificatori o formeaza cuvintele cheie ale limbajului Pascal, numite si cuvinte rezervate, care au o definire fixa si nu pot fi folosite in alt context. Aceste cuvinte sunt:

absoute and array begin case const construcror destructor

div do downto else end external file for

forward function goto if implementation in inline interface

interupt label mod nil not object of or

packed procedure program record repeat set shl shr

string then to type unti until uses var

virtual while with xor

Reguli de utilizare a identificatorilor:

- orice identificator trebuie sa fie declarat inainte de a fi folosit, pentru a putea fi cunoscut de cater compilator;

- nu se folosesc cuvinte destinate in alt scop decat au fost definite;

- pentru a inlesni urmarirea programului din punct de vedere al algoritmului pe care il codifica, se recomanda construirea identificatorilor asociata semnificatiei elementului denumit (de ex. max ar fi un identificator care poate fi asociat usor semnificatiei de valoare maxima).

Separatori si comentari

Separatorii sunt caracterte din multimea {;,spatiu, Lf si CR }. Perechea (CF, LF) formeaza codul de sfarsit de linie si defapt este terminator de linie de fisier text, nu separator propriu in sintaxa limbajului Pascal. Declaratiile si instructiunile se separa prin caracterul ; (punct si virgula).

Comentariile sunt constructii de tip text incadrat intre acolade sau intre (* si *) fara a combina cele doua tipuri de incadrari. Rolul comentarilor este de a face un program mai usor de inteles prin plasarea unor explicatii din loc in loc, putand ocupa si mai multe linii din text, cu explicatii ce realizeaza anumite secvente din program. Ele nu sunt traduse in cod masina neavand caracter de instructiune.