Sistem de Programare pentru Implementarea Balanței intre Legaturi

1.Prezentarea obiectivului proiectului :

Modelele interramuri ocupă un loc important în cadrul metodei modelării economico-matematice de previziune, modele bazate pe analiza input-output, cunoscute, în general, sub denumirea de balanţa legăturilor dintre ramuri.

Balanţa legăturilor dintre ramuri (BLR) este un model matematic de structură ce oglindeşte trăsăturile esenţiale ale producţiei, reflectă dezvoltarea economiei naţionale de ansamblu şi, separat, pe ramurile acesteia, conexiunile existente în economie, evidenţiază fluxurile de bunuri ce au loc în procesul reproducţiei, ca urmare a legăturilor dintre ramuri, proporţiile ce se formează în economia naţională. Corelaţiile existente între ramurile economiei naţionale se pun în evidenţă cu ajutorul modelului static al balanţei legăturilor dintre ramuri, model elaborat de economistul american de origine rusă Vasilii Leontiev, care exprimă legăturile dintre input–urile şi output–urile (intrările şi ieşirile) economiei naţionale privită ca un sistem multisectorial.

Sistemul economic, pentru cercetarea căruia se utilizează acest model, poate fi atât de nivelul economiei naţionale al unei ţări sau chiar al economiei mondiale, cât şi la nivelul unei întreprinderi. În toate cazurile abordarea rămâne aceeaşi

2.Structuri utilizate :

Balanţa legăturilor dintre ramuri este o metodă de analiză tabelară intrări–ieşiri, deci,

un tabel input – output care descrie fluxul de bunuri şi servicii dintre toate sectoarele unei

economii naţionale pe o perioadă de timp dată, de regulă, un an.Acest tabel este stocat intr-o matrice. Fiecărei ramuri de producţie îi este destinată o linie şi o coloană. Liniile reflectă repartiţia producţiei fiecărei ramuri pentru consum productiv şi pentru consum final, iar coloanele, structura cheltuielilor materiale ale fiecărei ramuri.

3.Definirea problemei :

Structura procesului de producţie în orice sector reprezintă un anumit vector al coeficienţilor structurali, care caracterizează cantitativ legătura dintre consumurile acestei ramuri şi rezultatele activităţii acesteia. Interdependenţa dintre ramurile economiei se caracterizează printr-un sistem de ecuaţii liniare, care exprimă balanţele dintre cheltuielile totale şi producţia totală a fiecărui produs sau serviciu, produs sau utilizat pe parcursul a unui sau mai multe intervale de timp. Producţia unei ramuri se împarte în produs intermediar şi produs final, în raport cu funcţia economică pe care acestea o îndeplinesc în procesul de producţie. Ca urmare, produsul intermediar al unei ramuri se repartizează pentru consumul productiv al celorlalte ramuri, urmează a fi supus unui nou proces de prelucrare şi intră în cheltuielile materiale ale acestora. Astfel din tabelul acestui model rezultă echilibrul resurse–utilizări la nivelul economiei naţionale.

Pentru a reliefa legăturile reciproce dintre ramuri prin modelul balanţei legăturilor dintre ramuri se pleacă de la schema prezentată în figura :

Ramuri producatoare Ramuri consumatoare Produsul final Produsul global

1 2 .. j ... n

1 X11 X12 X1j X1n Y1 X1

2 X21 X22 X2j X2n Y2 X2

... ... ... (I) .... .... (II) ...

i Xi1 Xi2 xij xin Yi Xi

... .... .... .... .... ... ....

n Xn1 Xn2 xnj xnn Yn Xn

Valoare adaugata amortizarea a1 a2 ... aj .. an

(IV)

salarii s1 s2 (III) sj ... sn

Profitul ramurii P1 P2 ... Pj .. Pn

total Produsul global X1 X2 .. Xj ..Xn

În prezentarea modelului matematic al balanţei legăturilor dintre ramuri în expresie valorică se folosesc următoarele notaţii:

Xi – reprezintă ramurile producătoare, respectiv producţia ramurii i;

xij – partea din producţia ramurii i care se consumă productiv în ramura j;

Yi – producţia ramurii i pentru consumul neproductiv, destinată extinderii economice, consumului populaţiei, investiţiilor şi exportului;

Aj – amortizarea pentru înlocuirea mijloacelor fixe în ramura j;

Sj – cheltuielile privind forţa de muncă în ramura j;

Pj – profitul ramurii j;

Xj – producţia ramurii consumatoare j.

Tabelul input – output se structurează în patru cadrane, fiecare dintre ele având conţinut şi semnificaţii specifice, şi anume:

Cadranul I cuprinde pe rânduri ramurile producătoare, iar pe coloane ramurile consumatoare. În acest cadran se reflectă fluxurile de producţie între ramuri în procesul consumului curent de producţie. În acest cadran ramurile producătoare şi ramurile consumatoare au aceeaşi clasificare, ceea ce asigură forma unei tabele şah a cadranului. Mărimile scrise pe rânduri reprezintă ieşiri (output) şi arată cum se repartizează o parte din producţia totală a ramurii respective pentru consumul intermediar al ramurilor. Mărimile înscrise pe coloane reprezintă intrări (input) arată structura cheltuielilor materiale, pentru obţinerea unui anumit volum al producţiei în ramura respectivă. După conţinutul economic, consumul intermediar reprezintă partea produsului brut care este destinată pentru acoperirea consumurilor materiale directe în limitele perioadei analizate.