Sistemul Audio Specific unui PC

ARGUMENT

Vocea din calculatorul tău care te anunţă când ai primit un nou e-mail este făcută posibilă cu ajutorul plăcii de sunet. De dinaintea apariţii plăcii de sunet, calculatoarele personale erau limitate la beep-uri dintr-un mic difuzor de pe placa de bază. Spre sfârşitul anilor ’80, plăcile de sunet au început să lucreze în calculatorul multimedia şi au dus jocurile pe calculator la un nivel total diferit.

Din 1988 s-au întâmplat o mulţime de lucruri cu hardware-ul audio. Deşi posibilităţi audio rudimentare erau integrate în PC-ul original IBM din 1981 şi multiplii lui succesori, partea audio era folosită pe calculatoarele timpurii mai mult pentru indicarea defectelor, decât pentru lucrări creatoare.

Calculatoarele foloseau semnalele sonore pentru puţine alte lucruri în afara semnalării problemelor precum buffer de tastatură plin sau erori în timpul secvenţei de autotestare la pornire, POST. Sistemele Macintosh, prezentate prima dată în 1984, dispuneau de posibilităţi audio de calitate înaltă în hardware-ul înglobat, dar PC-urile nu au caştigat posibilităţi audio comparabile până ce nu au fost dezvoltate primele plăci de extensie pentru sunet de către companii ca AdLib şi Creative Labs, la sfârşitul anilor '80.

Datorită competiţiei dintre multe companii, ne bucurăm astăzi de standarde de facto pentru hardware şi software pe larg suportate pentru subsistemul audio. Hardware-ul audio a evoluat de la un moft scump la starea de subansamblu revendicat de, practic, orice configuraţie de sistem.

Plăcile de sunet vechi foloseau sintetizator FM pentru a crea sunete. Sintetizatorul FM ia tonuri de frecvenţe variate şi le combină pentru a crea o aproximaţie a unui anumit sunet, cum ar fi cel a unei trompete. În timp ce sintetizatorul FM s-a dezvoltat până la punctul în care sună foarte realist, el nu se compară cu sintetizatorul wavetable. Sintetizatorul wavetable funcţionează prin înregistrarea unei mici părţi din sunetul instrumentului actual. Această parte este cântată în continuu pentru a suna exact ca instrumentul înregistrat cu o acurateţe incredibilă. Sintetizatorul wavetable a devenit noul standard pentru majoritatea plăcilor de sunet, dar unele mărci ieftine încă mai folosesc sintetizatorul FM. Puţine plăci de sunet le includ pe ambele.

Plăcile de sunet curente deobicei se instalează în slot-ul PCI, pe când altele mai vechi şi ieftine se instalează pe bus-ul ISA. Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporează placa de sunet ca un chipset direct pe placa de bază. Aceasta lasă un slot liber pentru alte periferice. SoundBlaster Pro este considerată factorul standard pentru plăcile de sunet. Aproape toate plăcile de sunet de pe piaţă în ziua de azi includ cel puţin compatibilitate cu SoundBlaster Pro.

Câteva din plăcile de sunet foarte performante oferă ieşiri pentru 4 difuzoare şi o interfaţă de ieşire digitală printr-o mufă. Pentru audiofili, există o nouă generaţie de plăci de sunet digitale. O placă de sunet digitală este practic pentru aplicaţii care au nevoie de sunet digital, cum ar CD-R şi DAT. Rămânând digital fără conversie de la sau către analog ajută să prevină ceea ce este numit „pierdere generaţională”. Plăcile de sunet digitale au intrări şi ieşiri digitale, pentru a putea transfera date de pe DAT, DVD sau CD direct pe hard disk-ul din calculator.

Hardware-ul audio al PC-urilor actuale poate lua una dintre următoarele forme:

• adaptor audio pe o placă de extensie PCI, pe care o instalaţi într-un slot de magistrală al calculatorului,

• circuit integrat specializat de sunet, de la companii precum Crystal, Analog Devices, Sigmatel, ESS sau altele,

• hardware integrat în setul de cipuri principal al plăcii de bază, cum se întâmplă cu cele mai recente seturi de cipuri pentru calculatoare realizate de Intel, SiS, NVIDIA şi VIA Technologies.

Indiferent de locaţia sa, caracteristicile audio fac uz de mufe jack pentru boxe şi un microfon. În plus, aproape toate prevăd mufe jack dedicate pentru joystickuri analogice şi hardware MIDI, cu toate că unele dintre cele mai recente modele se bazează pe conexiuni pe portul USB pentru joystickuri. După cum veţi vedea ulterior, multe adaptoare audio din domeniile performanţelor medii şi înalte suportă, de asemenea, intrare şi ieşire audio digitale sofisticate. Din punct de vedere software, adaptorul audio are nevoie de suportul unui driver, care se instalează fie direct dintr-o aplicaţie, fie din sistemul de operare al calculatorului.

Plăcile de sunet foarte sofisticate au un suport mai mare pentru instrumente MIDI. Folosind un program de muzică, un instrument echipat cu MIDI poate fi ataşat la placa de sunet pentru a-ţi permite să vezi pe ecran notele muzicale a melodiei tale.

În mod normal, o placă de sunet poate sa facă 4 lucruri cu sunet:

• să reproducă muzică înregistrată, (de pe CD-uri sau fişiere audio, cum sunt wav sau MP3), de la jocuri sau de pe DVD-uri

• să înregistreze audio în diferite formate media de pe diferite surse externe (microfon sau deck de casetă)

• să sintetizeze sunete

• să proceseze sunete existente

Multe dintre cele mai bune plăci de sunet pentru jucătorii împătimiţi sunt potrivite şi pentru producătorii de sunet, prin adăugarea programelor de editare de sunet potrivite, cum ar fi Sound Forge, şi prin echiparea plăcii cu conectoarele potrivite, pentru semnal audio digital SPDIF şi interfeţe MIDI. Sound Blaster Live! Platinum Edition posedă, pentru aceste caracteristici, o interfaţă externă numită Live Drive, montată într-un locaş de unitate. Acest accesoriu poate fi achiziţionat şi separat şi adaptat majorităţii modelelor Sound Blaster Live!.

Pentru a asculta muzică de pe CD-uri audio, nu este necesară existenţa unei plăci de sunet, aceasta putând fi auzită şi folosind mufa audio de pe unitatea CD-ROM, dar pentru a auzi sunetele din jocuri şi aplicaţii multimedia, sau pentru a asculta muzică din fişiere audio (în format MP3, WAV etc.), atunci placa de sunet este absolut necesară.

Există multe tipuri de plăci de sunet, şi diversele aplicaţii multimedia sunt proiectate, de regulă, ca să funcţioneze numai cu tipurile de plăci cele mai cunoscute sau compatibile cu acestea. Adesea, pentru a auzi sunetele din anumite programe, placa de sunet trebuie configurată anume pentru acele programe. Aceasta face ca placa de sunet să fie adesea unul din dispozitivele mai greu de folosit de către începători, mai ales dacă este de un tip prea diferit de tipurile standard. Oricum, nefiind o componentă vitală, calculatorul poate funcţiona şi fără ea.

CAPITOLUL I

ADAPTOARE AUDIO TIMPURII PENTRU PC

1.1. EVOLUŢIA ADAPTOARELOR PC

Când au fost prezentate primele adaptoare audio la sfârşitul anilor '80 de către companii precum AdLib, Roland şi Creative Labs, ele ţinteau strict un public iubitor de jocuri. Din producţia pe 1989, placa Game Blaster de la Creative Labs costa peste 100 USD, dar suporta doar o mână de jocuri. Şi, întrucât, la acea dată, nu exista nici un standard pentru sunet, placa de sunet pe care o alegeaţi putea să devină repede nefolositoare pentru unele jocuri, dacă producătorul de jocuri opta să nu ofere suport pentru respectiva placă.