Alimentație și sănătate

Alimentele si componentele chimice ale acestora:

Alimentele si importanta lor

Organismele vii,plante si animale, ne furnizeaza hrana zilnica fara de care nici o persoana nu ar putea traii!

In alimentele pe care le consumam se gasesc substante hranitoare.Aceste substante pot fi organice sau anorganice.

Substantele anorganice sunt apa si sarurile minerale, iar glucidele, lipidele si proteinele sunt substante organice.Indiferent de zona geografica si de mancarurile specifice acelei zone, acste substante nu pot lipsii din hrana omului.

Notiunea de aliment

Alimentele reprezinta „o materie” de regula naturala si complexa (matrici alimentare) necesare organismului pentru aportul de substante, energie, informatie, capabile sa întretina viata si sa raspunda în acelasi timp unor exigente subiective (foame, placere), unor obiceiuri, traditii, posedând si o semnificatie simbolica.

Conform definitiei date de Tremolieres, alimentele sunt „bunuri” continând nutrienti, deci hranitoare, susceptibile de a satisface apetitul, deci apetisante si acceptate ca alimente în comunitatea data, deci traditionale.

Compenentele chimice ale alimentelor:

®Proteinele sunt substante alcatuite din atomi de carbon, hidrogen, oxigen, azot si uneori sulf.

Ele indeplinesc urmatoarele functii:

- intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor;

- intra in constitutia unor enzime sau fermenti (catalizatori biochimici);

- intra in structura hormonilor;

- participa la formarea anticorpilor, substante cu rol in apararea organismului contra microbilor si toxinelor;

- au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea, in diferite parti din organism;

- in anumite situatii, cand lipsesc alte principii cu rol energetic (glucide, lipide), pot fi metabolizate de catre organism.

Un gram de proteine elibereaza 4,1 calorii.

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi. Similar acizilor grasi, aminoacizii se impart in:

- aminoacizi esentiali, care nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi obligatoriu din afara; se gasesc in lapte, carne, oua, branzeturi;

- aminoacizi neesentiali, intrucat organismul ii poate sintetiza din alte substante.

Pentru sinteza proteinelor proprii, organismul are nevoie si de aminoacizi esentiali si de aminoacizi neesentiali, intr-o anumita proportie.

Din punct de vedere al valorii biologice, proteinele alimentare se pot imparti in trei categorii:

- proteine de clasa I (complete), care au in structura lor aminoacizi esentiali in proportii optime. Acestea mentin echilibrul proteic, asigura dezvoltarea organismului tanar si echilibrul enzimatic si hormonal. Se gasesc in lapte, carne, oua si branzeturi;

- proteine de clasa a II-a (partial complete), care sunt cele din unele leguminoase uscate (fasole, linte, bob) si cereale (grau, orez etc). Contin toti aminoacizii esentiali dar nu in proportii optime. Mentin echilibrul proteic, dar pentru crestere sunt necesare cantitati duble fata de clasa precedenta;

- proteine de clasa a III-a (incomplete), sunt lipsite de unul sau mai multi aminoacizi esentiali.

Valoarea lor biologica este foarte scazuta. Din aceasta clasa fac parte: gelatina din oase, tendoanele, cartilajele si zeina din porumb. Nu mentin echilibrul proteic si nu asigura cresterea organismelor tinere.

Cele mai importante surse de proteine sunt:

• carnea si derivatele din carne (20-30% proteine);

• laptele (3,5%), branzeturile (13-28%);

• ouale (12%), painea (10%);

• leguminoasele uscate (20-25%);

• pastele fainoase (10-15%).

Raportul optim dintre aminoacizii esentiali si cei neesentiali in totalul aportului de proteine este de circa o treime aminoacizi esentiali, in cazul unui adult si o jumatate, pana la doua treimi, in cazul copiilor, adolescentilor si al femeilor aflate in perioada sarcinii si alaptarii.

Proteinele trebuie sa constituie 11 – 15 % din valoarea calorica a ratiei zilnice, variind in functie de mai multi factori biologici, ocupationali sau de varsta.

Lipidele reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism. Un gram de grasime ars produce 9,3 calorii.

Din punctul de vedere al originii lor, lipidele pot fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii grasi care intra in constitutia lor. Acestia sunt saturati in grasimile animale si nesaturati in cele vegetale.Grasimile reprezinta constituentul preponderent al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). Grasimile vegetale contin acizi grasi nesaturati (uleiuri de germene de porumb, de floarea soarelui, de soia etc.). Consumate crude (nepreparate termic), au un rol antiaterosclerotic, scazand colesterolul din sange.Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura, ouale etc.) contin acizi grasi saturati care duc la depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la ateroscleroza. Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale ischemice, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemiile.

Din perspectiva capacitatii organismului de a-i sintetiza, acizii grasi pot fi esentiali sau neesentiali.Acizii grasi esentiali (linoleic, linolenic si arahidonic) sunt cei care nu pot fi sintetizati de organism: ei trebuie adusi din afara. Acestia se gasesc in grasimi vegetale, ca acizi grasi nesaturati.Acizii grasi neesentiali sunt cei pe care organismul ii poate sintetiza pe baza aportului alimentar. Acestia se gasesc in grasimile animale (carne grasa, seu, unt, untura, oua) si contin acizii grasi saturati palmitic si stearic.

Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi saturati cat si nesaturati.

Principalele functii ale lipidelor sunt:

- energetica: prin ardere, deci prin metabolizare, elibereaza energie;

- structurala: intra in constitutia tuturor celulelor din organism.