Analiza Uleiului

Cap I. Generalitati

1.1. Caracterizarea generala a uleiurilor

Uleirile vegetale sunt produse de o deosibita importanta atat in alimentatia omului, cat si ca materie prima pentru unele industrii.

Ele se deosebesc de grasimile de origine animala prin compozitia si in special prin fluiditatea lor, majoritatea uleiurilor vegetale fiind lichide la temperature normala de 15ºC.

Sub numele de uleiuri sunt cuprinse un numar mare de substante care au proprietatea de a unge, adica de aface lunecoasa suprafata unui corp pe care au fost aplicate.

In natura au fost identificate diferite tipuri de uleiuri vegetale, animale si minerale, care din punct de vedere chimic s-au dovedit a fi diferite:

- eteri in uleiurile vegetale;

- esteri pentru cei de natura animala si vegetala;

- uleiurilor minerale includem hidrocarburile bogate in inele aromatica, ce se extrag prin distilare la vid din petroluri asfaltoase si parafinoase.

Uleiurile animale sunt extrase din corpul sau organele animalelor (delfin, balena, oase, ficat de morun, porc), iar cele vegetale se gasesc in fructele si semintele plantelor, in special oleaginoase, si sunt un amestec de esteri ai glicerinei cu acizi grasi si nesaturati, cu o densitate mai mica decat a apei si insolubili in aceasta.

Uleiurile vegetale se deosebesc:

- dupa provenienta:

- uleiuri de natura minerala

- uleiuri de natura vegetala

- uleiuri de natura animala

- din punct de vedere chimic uleiurile sunt :

- hidrocarburi- uleiurile minerale

- esteri si eteri- uleiurile animale si vegetale

- polimeri- uleiurile siliconice constituiti din polimetilsiloxani cu masa moleculara 200 – 1000, continand 3 -15 atomi de siliciu;se caracterizeaza prin puncte de solidificare foarte joase si puncte de inflamabilitate foarte ridicate.

- dupa utilizare uleiurile sunt:

- uleiuri comestibile sau alimentare

- uleiuri lubrifiante

- uleiuri sicative

- uleiuri industriale (ulei de transformator, uleiuri electroizolante, etc ).

1.2. Uleiuri eterice

Uleiurile eterice sunt produse organice naturale, cu miros in general agreabil, in care sunt continuti compusi uleosiincolori sau galbui, aromatic, volatil, de obicei alterabili la aer si sunt constituie din amestecuri de hidrocarburi alifatice, aromatice si hidroaromaticealdehide, alcooli, cetone, esteri si acizi.

Uleiurile eterice naturale se gasesc in florile, fructele, coaja fructelor, in seminte, frunze, tulpina, radacina sau rizomul unor plante, precum si in produse de secretie vegetala si animala, sau in balsamuri si oleorasini.

Cele mai cunoscute sunt uleiurile de:

- anason

- bergamot

- citronela

- cuisoare

- eucalipt

- iasomie

- ienupar

- lamaie

- levantica

- mandarine

- trandafir

Compozitia uleiurilor eterice variaza mult, nu numai ca specie botanica, dar si cu si clima in care creste planta. Cele mai multe uleiuri eterice sunt lichide sau se solidifica, total sau un parte, la temperaturi joase.

1.3. Tipuri de uleiuri

Uleiul din floarea soarelui este un amestec de 95% trigliceride si de 5% acizi grasi liberi. Este un ulei caracterizat printr-un indiciu de iod de 132 si o aciditate de 0,005. El nu contine poluanti periculosi cum sunt: benzen, plumb sau metale grele. Uleiul de floarea soarelui este un ulei semisicativ, utilizat in alimentatie, in industria lacurilor si vopselelor, la obtinerea sapunurilor etc.

Compozitia in acizi grasi este variabila, avand 8-10 % acizi saturati, 33-39% acid oleic, 46-57 % acid linoleic.

Caracteristice fizice ale uleiului din floarea soarelui:

- densitate la 20ºC = 0,92

- vascozitate la 20 ºC = 55-61

- punctul de fuziune = 16ºC

- punctul de rupere = 6 ºC

Uleiul din soia se obtine din boabe de soia prin procedeul extractiei. Are culoare galben – roscata, cu gust si miros placut. Se poate folosi si la fabricarea margarinei. Daca se pastreaza la temperaturi ridicate capata miros neplacut de peste si devine ranced. Este de doua tipuri: A si B

Uleiul de germeni de porumb se obtine prin presarea de germeni de porumb. Este incolor sau slab galbui, cu gust dulcaeg, placut, are miros particular de faina proaspata. Se recomanda in cazul unor boli cardio- vasculare deoarece contribuie la scaderea colesterolului din sange.

Uleiul de masline se obtine din fructele arborelui de maslin. Este un lichid vascos, limpede, stralucitor, culoarea variaza de la galben la galben- verzui sau verde, cu gust si miros tipic. La o temperatura de – 20ºC are consistenta untului.

Calitatea lui depinde de calitatea maslinelor si de metoda aplicata la obtinerea lui.

1.4. PLANTELE OLEAGINOASE

Uleiurile şi grăsimile vegetale se găsesc în natură în ţesutul plantelor, fiind concentrat în seminţe, în pulpă, în sâmburele fructelor, în tuberculi sau în germeni.

Pentru ţara noastră principala materie primă o reprezintă plantele oleaginoase producătoare de seminţe.