Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L)

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 2609
Mărime: 326.32KB (arhivat)
Publicat de: Virginia Damian
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Lucian Petrescu
Universitatea Bucuresti Master : Geobiologie Aplicata in Conservarea Patrimoniului Natural si Cultural Anul universitar 2012 / 2013

Extras din proiect

Abstract

Creşterea cunoasterii oamenilor pentru protejarea mediului umed a determinat căutarea tehnologiilor alternative pentru eliminarea toxicitatii: ionii de metal din soluţiile apoase. În acest sens, o gamă largă de biomasă este considerata a fi absorbanta de metalele grele pentru tratamentul industrial si domestic ale apelor folosite, precum şi celor naturale, inclusiv apa potabilă. În cadrul prezentei anchete, a fost investigat potenţialul de fitomasa din Quercus ilex (stejar) din tulpina, frunze şi rădăcină, si este un bun absorbant de crom (Cr), nichel (Ni), cupru (Cu), cadmiu (Cd) şi plumb (Pb) la temperatura ambiantă. Capacitatea de absorbtie a radacinei, a diferitelor metale a fost găsita pentru a fi pusa în ordine: Ni > Cd > Pb > Cu > Cr; tulpina Ni > Pb > Cu > Cd > Cr; şi frunze Ni > Cd > Cu > Pb > Cr. Absorbtia cea mai mare a fost de Ni (rădăcină > frunze > tulpina). Datele din acest laborator au demonstrat că Ni este retinut cel mai mult în rădăcini. Rezultatele bioabsorbtiei a stejarului reciclat sugereaza ca absorbantii selectati sunt refolosibili.

Avantajele si potentialul fitomasei stejarului (Q.ilex) ca biofiltru pentru a urmari metalele grele, scopul şi nevoia pentru îmbunătăţirea eficienţei fitomasei stejarului (Q. Ilex) ca un absorbant de metale sunt prezentate mai departe.

1. Introducere

Aruncarea sau eliberarea metalelor grele in mediul acvatic printr-o varietate de surse cum ar fi topitoriile metalice, textile, micro-electronice, utilizarea ingrasamintelor si a pesticidelor. (Ross, 1994; Prasad si Hagemeyer, 1999).

Costul de decontaminare a metalelor toxice din industrie folosind rășinile schimbătoare de ioni sunt exorbitante. Prin urmare, utilizarea resurselor biodegradabile indigene pentru tratarea deşeurilor periculoase ar fi mai puţin costisitoare; este relevant pentru Biotehnologia regionala de mediu in curs de dezoltare. Limitele de concentrație pentru clasificarea cationilor din deșeurile periculoase care conţin metale variaza pentru diferitele metale (tabelul 1). Pentru curăţarea metalelor din apele contaminate, se foloseste o gamă largă de biomasă, inclusiv bacterii, ciuperci (libere şi imobilizate), alge şi plante superioare (agricole şi deșeuri forestiere), care au fost testate ca absorbanti (tabelul 2).

Ilex Quercus L. (stejar) este un copac vesnic verde care joacă un rol important in cadrul ecosistemelor din vestul Mării Mediterane. Este singurul copac în creştere în zona solurilor serpentinoase de aproximativ 8000 ha din nord-estul Portugaliei. Solurile serpentinoase sunt foarte sărace în elemente nutritive esenţiale şi foarte mult crescute în metale toxice precum crom (Cr), cobalt (Co), nichel (Ni) (Sequeira şi Pinto da Silva, 1991).

În zona urbană din Napoli, în Italia, Q. ilex a fost utilizat pentru ihtiofaună si a lasat urme metalice în sol (Alfani et al., 1996). Prin urmare, fitomasa Q. ilex (tulpina, frunze, rădăcină), care este disponibilă pe scară largă în Europa de Sud, a fost testata pentru capacitatea de absorbire a metalelor selectate, cum ar fi cadmiu (Cd), crom (Cr), cupru (Cu), Ni, și pentru plumb (Pb) din soluţiile apoase.

Bibliografie

Alfani, A., Bartoli, G., Rutigliano, F.A., Maisto, G., De Santo, A.V., 1996. Trace metal biomonitoring in the soil and the leaves of Quercus ilex in the urban area of Naples. Biological Trace Element Research 51, 117-131.

Bakkaloglu, I., Butter, T.J., Evison, L.M., Holland, F.S., Hancock, I.C., 1998. Screening of various types of biomass for removal and recovery of heavy metals (Zn, Cu, Ni) by biosorption, sedimenta tion and desorption. Water Science and Technology 38, 269-277.

Balköse, D., Baltacioglu, H.,1992. A desorption of heavy metal cations from aqueous solutions by wool fibers. Journal of Chemical Technology and Biotechnology 54, 393-397.

Chua, H., Wong, P.K., Yu, P.H.F., Li, X.Z., 1998. The removal and recovery of copper ions(II) from wastewater by magnetite immobilized cells of Pseudomonas putida 5-X. Water Science and Technology 38, 315-322.

Freitas, H., 1999. Binding of metal ions in the xylem of trees (Quercus ilex). Abstract No. 11.10.3. 16th Int. Bot. Congr. St. Louis, MO, USA. 1-7 August.

Gharaibeh, S.H., Abu-El-Shar, W.Y., Al-Kofahi, M.M., 1998. Removal of selected heavy metals from aqueous solutions using processed solid residue of olive mill products. Water Research 32, 498-502.

Holan, Z.R., Volesky, B., 1994. Biosorption of lead and nickel by biomass of marine algae. Biotechnology and Bioengineering 43, 1001-1009.

Holan, Z.R., Volesky, B., 1995. Accumulation of cadmium, lead, nickel by fungal and wood biosorbents. Applied Biochemistry and Biotechnology 53, 133-146.

Kiff, R., Little, D.R., 1986. Biosorption of heavy metals by immobi lized fungal biomass. In: Eccles, H., Hunt, S. (Eds.), Immobilization of Ions by Biosorption. Ellis Horwood, Chichester, pp. 71-80.

Kumar, P., Dara, S.S., 1982. Utilization of agricultural wastes for decontaminating industrial/domestic wastewaters from toxic metals. Agriculture Wastes 4, 213-223.

Nabais, C., Freitas, H., Hagemeyer, J., Breckle, S.W., 1996. Radial distribution of Ni in stem wood of Quercus ilex L. trees growing on serpentine and sandy loam (umbric leptosol) soils of NE-Portugal. Plant Soil 183, 181-185.

Prasad, M.N.V., Freitas, H., 1999. Feasible biotechnological and bioremediation strategies for serpentine soils and mine spoils. Electronic Journal of Biotechnology 2, 36-50. Online Journal at website: http://ejb.ucv.cl or http://ejb.org.

Prasad, M.N.V., Hagemeyer, J., 1999. Heavy Metal Stress in Plants -- From Molecules to Ecosystems. Springer, Berlin.

Randall, J.M., Garret, V., Bermann, R.L., Waiss, A.C., 1974. Use of bark to remove heavy metal ions from waste solutions. Forest Production Journal 24, 80-84.

Preview document

Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 1
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 2
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 3
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 4
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 5
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 6
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 7
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 8
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 9
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 10
Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L) - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Eliminarea Metalelor Toxice din Fitomasa Stejarului (Quercus Ilex L).doc

Ai nevoie de altceva?