Metode Spectrometrice de Analiza a Ionilor Metalici din Apele Recirculate

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 83 în total

Cuvinte : 18102

Mărime: 4.58MB (arhivat)

Puncte necesare: 10

Universitatea "Ovidius" Constanta Facultatea de Fizica-Chimie , specializare: Prelucrarea petrolului, Petrochimie si Carbochimie

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1: APE RECIRCULATE ŞI INSTALAŢIILE ÎN CARE ESTE UTILIZATĂ 6
1.1. Apa recirculată 6
1.2. Furnizorii de apă recirculată 7
1.3. Recircularea apei industriale cu membrane: motoare, probleme şi economie 7
1.4. Instalaţia de răcire a apelor 9
1.4.1. Turnul de răcire tip TAL în circuit deschis 9
1.4.2. Modele de turnuri TAL 10
1.4.3. Părţi funcţionale ale turnurilor de răcire 14
CAPITOLUL 2: METODE SPECTROMETRICE PENTRU ANALIZA METALELOR 15
2.1. Principii fundamentale ale spectrometriei optice 15
2.1.1. Natura radiaţiei electromagnetice 15
2.1.2. Tipuri de tranziţii în spectrometria optică. Clasificarea metodelor optice de analiză 16
2.2. Metode ale spectrometriei moleculare 16
2.2.1. Spectrometria de absorbţie moleculară 16
2.2.2. Spectrometria de absorbţie în UV-Viz 22
2.2.3. Spectrometria de emisie moleculară 25
2.3. Determinarea spectrofotometrică a Cu(II) folosind ca reactiv α-benzoin-oxima 27
2.4. Determinarea spectrometrică a plumbului (II) cu eteri coroană 35
2.5. Studiul spectrofotometric şi determinarea Cu(II) folosind ca ligand N-[2-tienilmetiliden]-aminopropan 40
2.6. Procedeu de purificare avansată a apelor încărcate cu metale grele toxice 47
2.7. Procedeu de epurare a apelor reziduale, cu conţinut de cianură şi ioni de metale grele 49
CAPITOLUL 3: INOVAŢII ÎN DOMENIU 53
3.1. Echipamente pentru modernizarea părţilor funcţionale a turnurilor de răcire 53
3.1.1. De ce se impune modernizarea turnurilor de răcire şi ce lucrări sunt necesare 53
3.1.2. Umpluturi moderne, cu performanţe funcţionale ridicate 53
3.1.3. Retehnologizarea sistemului de distribuţie 54
3.2. Tipuri de turnuri de răcire 54
3.2.1. Turnul de răcire CTF 5 54
3.2.2. Turnul de răcire CTF 10 57
3.3. Tipuri de spectrometre 58
3.3.1. Spectro xSORT 58
3.3.2. Spectro MAXx 59
3.3.3. Spectrometrul ARCOS 61
CAPITOLUL 4: ANALIZĂ TEHNOLOGICĂ 63
4.1. Consideraţii teoretice 63
4.2. Calculul volumului unei celule a turnului de răcire 66
4.3. Parte experimentală 72
4.3.1. Determinarea fierului cu 1,10 fenantrolină prin metoda adaosului standard. Studiul interferenţelor 72
4.4. Mod de lucru 73
4.4.1. Determinarea fierului prin metoda adaosului standard 73
4.4.2. Determinarea cuprului prin metoda adaosului standard 74
CAPITOLUL 5: NORME DE PROTECŢIE A MUNCII 76
5.1. Instrucţiuni generale de protecţie a muncii în cadrul unei rafinării în funcţionare 76
5.2. Instrucţiuni de protecţie a muncii specifice turnurilor de răcire 77
5.3. Instrucţiuni de lucru pe timpul iernii 77
CONCLUZII 79
BIBLIOGRAFIE 80
ANEXE 81

Extras din proiect

INTRODUCERE

Recircularea apei este un proces prin care apa reziduală este tratată în vederea îmbunătăţirii ei calitative cu eliminarea impurităţilor şi produşilor toxici fiind reintrodusă în circuitul de utilizare.

În capitolul 1 sunt prezentate sursele specifice de apă recirculată ce urmează a fi refolosită, furnizorii de apă recirculată şi instalaţiile în care sunt utilizate aceste ape.

În capitolul 2 este prezentată metoda spectrometrică pentru analiza metalelor din apele recirculate cu diferiţi reactivi.

În capitolul 3 am prezentat două tipuri de turnuri de răcire şi 3 tipuri de spectrometre performante.

În capitolul 4 am prezentat calculul tehnologic pentru dimensionarea unei celule a turnului de răcire şi am analizat metalele din ape prin metoda adaosului standard.

În ultimul capitol am prezentat norme de protecţie a muncii în cadrul unei rafinării şi instrucţiuni de protecţie a muncii specifice turnurilor de răcire.

CAPITOLUL 1

APA RECIRCULATĂ ŞI INSTALAŢIILE ÎN CARE ESTE UTILIZATĂ

1.1. Apa recirculată

Acest act studiază sursele specifice de apă recirculată care vor fi refolosite. Termenul „refolosit” include tratarea în vederea îmbunătăţirii calităţii apei, dar nu include şi descărcarea acesteia în mediul înconjurător.

Sursele legale de apă recirculată sunt:

1. Ape menajere sau ape uzate provenite de la furnizori. Un furnizor este definit astfel:

-o instituţie ce deţine un stoc de apă sau servicii pentru apa menajeră;

-o instituţie ce deţine o infrastructură pentru surse de apă sau servicii pentru apa menajeră;

-orice persoană care este:

-proprietarul a unuia sau mai multe elemente de infrastructură pentru stocarea apei sau servicii de apă menajeră care vor fi plătite;

-o persoană desemnată într-o ordonanţă ca fiind asociat cu proprietarul a unuia sau mai multe elemente de infrastructură pentru stocarea apei sau servicii de apă menajeră care vor fi plătite.

Deţinătorul unei infrastructuri pentru producţie şi un stoc de apă recirculată nu poate califica o persoană ca fiind furnizor decât dacă acea pesoană deţine de asemenea o altă infrastructură pentru stocarea apei şi servicii de apă menajeră.

2. Sursa de apă reziduală provenită din instalaţia de tratare a apelor reziduale. O instalaţie mare de tratare a acestor ape, trebuie să fie capabilă să trateze cel puţin 50 Kl de apă pe zi. Apa reziduală este definită ca fiind apa provenită din băi, bazine, bucătării şi duşuri. Ea conţine resturi umane şi nu poate fi recirculată.

3. Ape reziduale, altele decât cele prezentate la punctele 1 şi 2. Apa reziduală înseamnă apa consumată sau folosită din industrie, activităţi comerciale, sau din activitătile de creştere a animalelor.

1.2. Furnizorii de apă recirculată

Un furnizor de apă recirculată este o persoană care deţine o infrastructură pentru producerea şi stocarea apei recirculate, sau o altă persoană recomandată prin regulament ce deţine o astfel de infrastructură.

În unele cazuri, sistemele de apă recirculată pot funcţiona pe secvenţe, asta dacă furnizorul de apă recirculată obţine sursa de apă de la alt furnizor.

Un sistem de apă recirculată poate fi declarat critic. Un sistem critic de apă recirculată poate implica o singură persoană sau mai multe. [1]

1.3. Recircularea apei industriale cu membrane: motoare, probleme şi economie

Industria apei recirculate are cel mai scurt termen de impact asupra balanţei apei, deoarece are relativ puţini utilizatori de apă ce necesită o susă garantată pentru producţie.

Un studiu larg făcut în 11 ţări pe un spectru mare al industriei a fost folosit în această lucrare pentru a descrie motoarele, problemele tehnologice şi costurile.

Introducere

Motivele pentru recirculare a apei sunt variate. Cele mai comune formulate sunt cele implicate în conservarea resurselor de apă. În mod pragmatic, refolosirea a fost atacată mai mult de legislaţie şi/sau economie decât de protecţia mediului. Asta nu înseamnă că protecţia mediului nu se implică, dar o consideră mai mult un beneficiu decât un dezavantaj, iar în unele situaţii poate fi o sursă de publicitate favorabilă.

Recircularea apei nu poate fi gândită pur şi simplu în termeni în ceea ce priveşte tehnologia şi economia, dar poate avea consecinţe asupra percepţiei publice şi a riscului. Importanţa problemelor de percepţie diferă de la o aplicaţie la alta. Studiile au arătat că oamenii sunt în general pregătiţi să refolosească apa, dar numai dacă aceasta provine din propriile gospodării. Situaţiile industriale sunt mai pragmatice şi se concentrează mai mult asupra problemelor legate de legislaţie şi economie decăt de cele de percepţie.

Este important să facem diferenţa între recuperare şi refolosire. Recuperarea are în vedere tratarea apei pentru a fi corespunzătoare refolosirii. Refolosirea este acţiunea în care se folosteşte apa recuperată şi nu mai este necesară tratarea.