Cuprins
- Tema proiectului
- Capitolul 1 Descrierea generală a lanţului de producţie/consum/end of life al pâinii 4
- 1.1. Descrierea generală a pâinii 4
- 1.2. Descrierea lanţului de producţie/utilizare/end of life 12
- 1.3. Identificarea punctelor critice în ciclul de viaţă al pâinii 24
- Capitolul 2 Descrierea modului de consum 28
- 2.1. Identificarea şi descrierea responsabilităţilor părţilor interesate şi a rolului lor în lanţul de utilizare a pâinii 28
- 2.2. Tendinţe de consum 29
- Capitolul 3 Posibilităţile de îmbunătăţire a consumului 36
- 3.1. Îdentificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a performanţelor de mediu pe baza punctelor critice 36
- 3.2. Modalităţi de îmbunătăţire a consumului pe etape ale ciclului de viaţă 37
- 3.2.1. Pe etapa de producţie 37
- 3.2.2. Pe distribuţie 39
- 3.2.3. Pe vânzare/promovare/marketing 39
- 3.2.4. Influenţarea comportamentului consumatorului 40
- 3.2.5. Managementul la sfârşitul ciclului de viaţă 42
- Concluzii 44
- Bibliografie 46
Extras din proiect
1. DESCRIEREA GENERALĂ A LANŢULUI DE PRODUCŢIE/CONSUM/END OF LIFE A PÂINII
1.1 Descrierea generală a pâinii
În contextul integrării României în Uniunea Europeană, precum şi a tendinţelor actuale, cum ar fi explozia demografică, dezvoltarea fără precedent a agriculturii şi industriei alimentare, etc., producătorii trebuie să îşi asume o responsabilitate ridicată cu privire la oferirea unor produse alimentare lipsite de microorganisme patogene, de reziduuri de produse chimice, de ingrediente noi despre care nu se cunosc consecinţele pe termen lung, altfel spus alimente sigure pentru consum. Pâinea şi specialităţile de panificaţie sunt produse destinate consumului uman direct care stau la baza piramidei nutriţionale şi pot afecta sănătatea consumatorilor în cazul unor contaminări biologice, chimice sau fizice, imediat sau în timp, prin acumulări nocive în organism. Numai respectarea riguroasă a unor reguli de fabricaţie pe tot parcursul procesului tehnologic poate asigura calitatea şi siguranţa alimentară a acestora.
Cu toate acestea, siguranţa alimentară nu poate deveni un fapt real decât dacă ea constituie o responsabilitate pentru toţi cei implicaţi în domeniul alimentar de la autorităţi, organizaţii de standardizare, organisme de certificare până la consumatori. De-a lungul lanţului alimentar, sunt implementate diverse proceduri şi mecanisme de control, care asigură că riscul contaminării produselor este redus la minim, astfel încât populaţia să fie mai sănătoasă în urma beneficiilor aduse de alimente cât mai sigure pentru consum (Popescu A., 2007).
Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la baza alimentaţiei oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă, prânz sau cină, de la cei săraci la cei bogaţi, pe tot cuprinsul Pământului brutăritul era o îndeletnicire normală în viaţa rurală, iar în vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodărie având cuptor de pâine. În trecut pâinea albă, ce era făcută din faină albă de calitate superioară, era alimentul bogaţilor, iar cea neagră, era considerată alimentul săracilor.
În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria panificaţiei ocupă un loc însemnat, pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic.
Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este un factor care determină ca industria de panificaţie din România, alături de celelalte ramuri ale industriei naţionale, să se dezvolte în ritm accelerat.
În concordanţă cu modelele agricole existente în UE, obiectivele industriei româneşti de panificaţie trebuie să pună accentul pe: asigurarea securităţii alimentare, introducerea tehologiilor şi proceselor de producţie competitive pe piaţa europeană, armonizarea legii româneşti cu acquis-ul comunitar şi implementarea sa, alinierea standardelor româneşti la cele europene şi internaţionale, îmbunătăţirea imaginii şi statutului profesiunilor de morar şi brutar, cât şi creşterea calităţii pregătirii profesionale.
Astăzi, consumatorii produselor de panificaţie devin din ce în ce mai conştienţi de igiena pieţei şi a alimentaţiei; pentru ca produsele să fie sigure pentru consum, ei trebuie să respecte atât norme tehnologice, cât şi sanitare. Prin analiza principalelor coordonate ale pieţei produselor de panificaţie din România se observă că această piaţă aspiră la o determinare şi încadrare într-o economie de piaţă funcţională, caracterizată prin existenţa unei concurenţe dezvoltate şi loiale, un mediu de afaceri conform cerinţelor, o putere de cumpărare relativ mare în industria panificaţiei şi produselor făinoase ce ocupă un loc însemnat în cadrul producţiei bunurilor de consum datorită faptului că pâinea constituie un aliment de bază, care se consumă zilnic.
Produsele de pa¬nificaţie şi făinoase, alături de celelalte produse alimentare, furnizează orga¬nismului uman o parte însemnată din substanţele care îi sunt necesare pentru activitatea vitală, menţinerea stării de sănătate şi conservarea capacităţii de muncă.
Datorită însuşirilor nutritive pe care le încorporează, produsele de panificaţie şi făinoase reprezintă forme utile de valorificare în consum a făinii, ca derivat obţinut din prelucrarea grâului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul Posibilitatilor de Imbunatatire a Modului de Consum al Painii.doc