Valorificarea Glicerinei

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 2994
Mărime: 712.46KB (arhivat)
Publicat de: Marinel Duma
Puncte necesare: 7
UNIVERSITATEA POLTEHNICA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA MATERIALELOR

Cuprins

  1. 1.Introducere 3
  2. 2. Metode de obţinere 4
  3. 3.Utilizării 8
  4. 3.1 Modalităţi noi de valorificare a glicerolului 8
  5. 3.1.1 Specii de Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter şi Clostridium 8
  6. 3.1.2 Alte bacterii care utilizează glicerol 10
  7. 3.1.3 Asimilarea glicerolului de drojdie 10
  8. 3.2 Obţinerea hidrogenului 11
  9. 3.3 Obţinerea acidului succinic 13
  10. 4. Bibliografie 16

Extras din proiect

1.Introducere

Denumirea de „glicerol” îşi are originile în cuvântul grecesc „glykeros”, care se traduce prin „dulce”. A fost obţinut pentru prima dată prin extracţie dintr-un amestec de oxid de plumb şi ulei de măsline, de Scheele, în 1779, care l-a numit „principiul dulce al untului”. În 1815, Chevreuil l-a inclus în categoria alcoolilor,

iar în 1823 a arătat într-o lucrare a sa că glicerolul este prezent în toţi compuşii uleioşi.

Denumirea de glicerol se aplică doar compusului chimic pur 1,2,3-propantriol, iar cea de glicerină se referă la compusul comercial, care conţine peste 95% glicerol.

Glicerina cristalizează greu. Păstrată mai multă vreme la o temperature sub 0OC, formează cristale cu p.t. 20 OC. Glicerina (glicerolul) are punctul de fierbiere situat la 290 ºC, fiind în totalitate stabilă până la acest prag, doar în lipsa oxigenului molecular din mediu (condiții anaerobe). Între punctul de inflamabilitate (180 ºC) și punctul de fierbere, glicerina, în prezența oxigenului (condiții aerobe), degajă cantități variabile de acroleină, substanță toxică și poluantă. Acroleina nu se mai formează din glicerol la temperaturi mai mari de 290 ºC, indiferent dacă oxigenul atmosferic este prezent sau absent.

Glicerina se evaporă și îngheață greu, de exemplu soluția de 80% îngheață la -20,3 °C. Sub formă de esteri ai acizilor grași (gliceride), constituie componentul de bază al grăsimilor animale șe vegetale.

Glicerina este o substanță lichidă, relativ vâscoasă, cu densitatea mai mică decât a apei, incoloră, cu gust dulce și fără miros. Este ușor solubilă în apă și în alcool etilic. La rândul său, glicerolul este un bun solvent pentru diferite substanțe, fiind utilizat, mai ales în gemoterapie, fitoterapie și homeopatie pentru extragerea unor principii active de origine vegetală.

Fig.1 Glicerolul

Glicerina se utilizează în indrustria explozivilor, în farmacie şi în cosmetic, în industria pielăriei şi pentru fabricarea de mase plastic. Glicerina este higroscopica; ea absoarbe vaporii de apă din atmosfera până la stabilirea unui echilibru.

2. Metode de obţinere

Glicerina a fost descoperită de Scheele, la 1780, în apele reziduale de la saponificarea grăsimilor. Acestea nu conţin, în afară de glicerina, decât puţine impurităţi. Se poate izola însă şi glicerina şi din leşiile de la fabricarea săpunului prin saponificare alcalină. După ce se îndepărtează o parte din impurităţi cu var sau cu acid sulfuric, după caz, se concentrează apele, de obicei în vid, până se obţine o glicerină tehnică de 80 – 85 %. Aceasta se decolorează cu cărbune activ şi este astfel destul de pură pentru multe întrebuinţări. Pentru altele, în special pentru fabricarea nitroglicerinei, este necesar să se distile produsul în vid.

Bibliografie

1. Matthew D.Blankschien, James M.Clomburg, Ramon Gonzalez, Metabolic engineeringof Escherichia coli for the production of succinate from glycerol, Metabolic Engineering, volumul 12, 2010, pag. 409–419.

2. Neniţescu C.D, Chimie Organică, vol I şi ÎI, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.

3. Priscilla F. Fonseca Amaral, Tatiana Felix Ferreira, Gâzele Cardoso Fontes, Maria Alice Zarur Coelho, Glycerol valorization: New biotechnological routes, Food and bioproducts processing, volumul 87, 2 0 0 9, pag.179–186.

4. Saurabh Jyoti Sârmă, Satinder Kaur Brar, Eduardo Bittencourt Sydney ,Yann Le Bihan, Gerardo Buelna, Carlos Ricardo Soccol, Microbial hydrogen production by bioconversion of crude glycerol: A review, Internaţional Journal of hidrogen energy, volumul 37, 2012, pag. 6473-6490.

Preview document

Valorificarea Glicerinei - Pagina 1
Valorificarea Glicerinei - Pagina 2
Valorificarea Glicerinei - Pagina 3
Valorificarea Glicerinei - Pagina 4
Valorificarea Glicerinei - Pagina 5
Valorificarea Glicerinei - Pagina 6
Valorificarea Glicerinei - Pagina 7
Valorificarea Glicerinei - Pagina 8
Valorificarea Glicerinei - Pagina 9
Valorificarea Glicerinei - Pagina 10
Valorificarea Glicerinei - Pagina 11
Valorificarea Glicerinei - Pagina 12
Valorificarea Glicerinei - Pagina 13
Valorificarea Glicerinei - Pagina 14
Valorificarea Glicerinei - Pagina 15
Valorificarea Glicerinei - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Valorificarea Glicerinei.doc

Alții au mai descărcat și

Biosinteză glicerol carbonatului din bio-glicerol

Trăim o era dominată de necesitatea descoperirii de noi surse regenerabile de energie a căror utilizare să nu aducă un prejudiciu mediului...

Coroziunea

6. METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A MATERIALELOR METALICE Protectia împotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a...

Hidrocarburi aciclice saturate (Alcani)

Hidrocarburile aciclice saturate numite alcani sau parafine, au formula generala CnH2n+2. Conform cu aceasta formula fiecare termen din seria...

Te-ar putea interesa și

Eliminarea deșeurilor în procesul de fabricare al zahărului

1. Introducere V-ați gândit vreodată ce ar însemna dacă nu s-ar mai fabrica zahărul? Hai să ne gândim împreună: ceaiul de dimineață ar fi searbăd,...

Ai nevoie de altceva?