Acid lactic

1.Generalităţi

Acidul lactic (denumire standard IUPAC: acid 2-hidroxipropanoic), este cunoscut popular şi ca „acid laptic”. [1]

Acesta este un acid carboxilic cu formula chimică brută C3H6O3 şi formulă structurală CH3-CH-(OH)-COOH,. Are grup auxiliar hidroxil ataşat grupării carboxilice, ceea ce îl încadrează în categoria acizilor α-hidroxilici. În soluţie, ca orice acid monobazic, pierde un proton producând ionul lactic, CH3CH(OH)COO-. [1]

acid lactic

Acidul lactic este cea mai simplă moleculă cu carbon asimetric. Are doi izomeri optici. Unul este cunoscut ca L-(+)-acid lactic ori (S)-acid lactic, iar celălalt, imaginea sa în oglindă, ca D-(-)-acid lactic sau (R)-acid lactic.[1]

Acidul lactic L-(+)- este forma naturală prezentă în ţesuturile animalelor şi oamenilor şi în numeroase produse alimentare cum ar fi: carnea, produsele lactate, murăturile, berea sau vinul. Acidul lactic L-(+)- este izomerul cu cea mai mare importanţă biologică. Industria farmaceutică, cosmetică, alimentară şi medicina preferă forma L-(+)- a acidului lactic deoarece forma D-(-)- nu este metabolizată de corpul uman.[1]

Cei doi izomeri optic activi sunt:

Acidul lactic are masa moleculară 90,08 g/mol şi se găseşte în natură în: lapte acru, bere, sucul gastric, ţesutul muscular etc., reprezentând produsul fermentaţiei lactice a glucidelor. Se obţine prin fermentaţia lactică controlată a plămezilor de cartofi, a melaselor, a tărâţelor de grâu, a siropului de porumb, caz în care se utilizează Lactobacillus delbrueckii şi prin fermentaţia zerului, laptelui smântânit şi în special, a zerului dulce, caz în care se utilizează Lactobacillus bulgaricus.[1]

De remarcat este faptul că producătorul principal, Lactobacillus, are posibilitatea de a sintetiza acid lactic, atât dextro (D) cât şi levo (L), ori în amestec (DL).[1]

Acidul lactic se poate obţine şi prin:

- sinteză prin reacţia dintre aldehida acetică şi acidul cianhidric, la temperatură înaltă

- sub presiune prin hidroliza acidului propionic;

- reducerea acidului piruvic.

Produsul se purifică prin extracţie cu solvenţi, distilare, decolorare, etc[1]

2.Proprietăţile acidului lactic

Acidul lactic se prezintă sub forma unui lichid siropos, limpede, incolor, higroscopic.

Acesta este un acid organic slab, care joacă un anumit rol în anumite procese biochimice şi se găseşte în mod natural în anumite produse alimentare. Acidul lactic are un rol decisiv în anumite procese de fermentaţie, cum ar fi pregătirea silozului pentru animale, sau (în industria laptelui) la fabricarea produselor din lapte: iaurt, chefir, urdă, brânză. În metabolismul animal, ia naştere în orice masă musculară supusă efortului, fiind una din cauzele principale ale febrei musculare.[1]

Acidul lactic are următoarele proprietăţi :

- densitate 1,249 la 15 0C,

- indice de refracţie 1,4414 la 21 0C

- punct de topire la 16,8 – 18 0C;

- punct de fierbere la 20 mm Hg este de 119 0C;

- este solubil în apă, alcool şi glicerină, în orice proporţie.

Acidul lactic destinat industriei alimentare are 50-80 % substanţă pură şi trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prezentate în tabelul 1.1.[1]

Tabel 1.1 – Acidul lactic – condiţii de calitate pentru industria alimentară