Falsificarea vinului roșu

Odată cu comerţul de vinuri au apărut şi fraudele, prin care un vin obişnuit, de calitate inferioară, se vindea sub numele unui vin din podgorie sau de calitate superioară.

Falsificările de vinuri în ţara noastră, ca de altfel în orice altă ţară viticolă, au urmărit diferitele etape ale viticulturii.

Comercianţii însă aveau nevoie mai mult de vin roşu, pe care podgorenii nu-l puteau produce în cantităţi suficiente. Ei au început să-l prepare din vin alb, colorat cu boabe de afine, de soc, de boz, cireşe negre şi chiar fuxină (colorant mineral).

Practicile falsificărilor în producerea vinurilor româneşti a luat, în ultima vreme, o extindere îngrijorătoare.

Consumatorul este dus în eroare asupra anului de recoltă, soiului, categoria de calitate a vinului, arealului de provenienţă şi chiar modificarea caracteristicilor de compoziţie şi organoleptice prin practici interzise de lege.

Vinul este o băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi – zdrobiţi sau nezdrobiţi, sau a mustului de struguri proaspeţi. Tăria alcoolică dobândită nu poate fi mai mică de 8,5% în volume.

Vinurile roşii se diferenţiază de cele albe prin anumite caracteristici: culoare, extractivitate, astringenţă etc.

La producerea lor, au loc aceleaşi fenomene de bază ca la vinificaţia în alb, dar sunt şi unele deosebiri cauzate de operaţia specifică – macerarea – fermentarea. Există mai multe variante tehnologice, determinate mai ales de modalitatea de extragere a compuşilor fenolici; cel mai răspândit rămâne şi în continuare procedeul clasic de macerare - fermentare pe boştină, cu folosirea unor echipamente moderne care intensifică procesul de extracţie.

Macerarea – fermentarea trebuie dirijată şi urmărită cu atenţie prin controlul temperaturii (25 – 28oC) al densităţii şi al indicilor cromatici de 2 – 3 ori pe zi.

Tragerea vinului de pe boştină se face în momentul în care s-au atins parametrii fizico – chimici şi caracteristicile senzoriale dorite, după 36 – 48 ore, în cazul cisternelor rotative, şi după 4 – 7 zile la vasele statice de macerare – fermentare (7 – 9% vol. alcool).

Vinurile se menţin în vase pentru desăvârşirea fermentaţiei alcoolice.

Îmbutelierea este operaţiunea de trecere a vinului din vasele de depozitare în buteliile de sticlă, având ca scop fie valorificarea lor prin comercializare, fie, în cazul vinurilor de calitate, desăvârşirea evoluţiei lor.