Reciclare polietilenă și polipropilenă

I. Introducere.

1. Ce sunt polimerii

O molecula are un grup de atomi care au legaturi stranse intre ei dar au legaturi relativ slabe cu moleculele adiacente. Exemple de molecule mici sunt apa (H2O), metanolul (CH3OH), dioxidul de carbon (CO2) s.a.m.d. Polmerii contin de la mii la milioane de atomi intro molecula mare; se mai numesc si macromolecule. Polimerii sunt “preparati” prin alaturarea unui numar mare de molecule mici numite monomeri.

In general, monomerii sunt molecule organice simple care contin o legatura dubla sau minim doua grupe functionale active. Prezenta legaturii duble sau a gruparilor functionale active actioneaza ca o forta care adauga o molecula de monomer peste alta, repetat, pentru a forma o molecula de polimer. Acest proces de transformare a moleculelor de monomer intr-o molecula de polimer este cunoscut ca polimerizare. De exemplu, etilena, molecula prototip a monomerului, este foarte reactiva deoarece are o legatura dubla. Sub influenta temperaturii, luminii sau a agentilor chimici, aceasta legatura devine atat de activa incat se genereaza o reactie in lant de autoaditie a moleculelor de etilena, rezultand productia unui material cu masa moleculara mare, cu o compozitie chimica aproape identica cu a etilenei, cunoscut ca polietilena, polimerul etilenei.

Figura 1. Pasii intermediari din timpul formarii de polietilena.

Diferenta in comportament dintre compusii organici obisnuiti si materialele polimerice este datorata, in mare parte, dimensiunilor mari si a formei moleculelor polimerice. Materialele organice comune precum alcoolul, eterul, cloroformul, zaharul s.a.m.d., sunt constituite din molecule mici care de obicei au mase moleculare mai mici de 1000. Pe de alta parte, masele moleculare ale polimerilor variaza de la 20000 la sute de mii.

Numele de polimer este derivat din grecescul “poly” care inseamna multi si “meros” care inseamna parti. O molecula de polimer este constituita din repetitia unitatii numita “mer”.

2. Masele plastice

Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racire. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printre materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei si ale tehnicii, in viata de toate zilele.

Aproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri (denumiti adesea rasini), componenti care le confera anumite calitati; substanta polimerica serveste in ele in calitate de liant. O masa plastica este constituita din materialul de umplutura (faina de lemn, teseturi, azbest, fibre de sticla s.a.), care ii reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice, plastifianti (de exemplu esteri cu punct de fierbere inalt), care le sporesc elasticitaea, le reduc fragilitatea, stabilizatori (antioxidanti, fotostabilizatori), care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara, si alte substante.

Masele plastice pot fi produse din polimeri termoplastici sau din polimeri termoreactivi (termorigizi).

Polimerii termoplastici (de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi schimba usor forma. La racire ei se solidifica din nou si isi pastreaza forma capatata. Fiind din nou incalziti, ei iarasi devin moi, pot capata o noua forma si tot asa mai departe. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite articole care in caz de necesitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare.