Analiza evoluției sistemului de învățământ românesc

Introducere

După 1989 sistemul educational din Romania a suferit multe transformari. Perindarea Guvernelor a insemnat mai multi ministrii, fiecare cu tot mai multe idei si experiente noi care, odata ce au fost puse in practica, nu se potriveau structurii invatamantului romanesc. Este unanim recunoscuta importanta invatamantului in general si a celui universitar in special in starea prezenta si viitoare a unei natiuni. Educatia reprezinta un act de constiinta, de calitatea caruia depinde in buna parte nu numai bunastarea viitoare a natiunii respective ci, in acelasi timp, puterea, influenta si chiar existenta ei ca entitate distincta in configuratia regionala si mondiala.

Astazi, mai mult ca oricand, schimbarea pare caracteristica esentiala ce guverneaza lumea, prin profunde si extrem de rapide modificari ale configuratiei economiei mondiale sub aspect tehnic, economic, social si politic. In conformitate cu Legea educaţiei (adoptata in 1995), sistemul educativ romanesc este reglementat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI). Fiecare nivel are propria sa forma de organizare si este subiectul legislaţiei in vigoare. Gradinita este optionala intre 3 si 6 ani. Scolarizarea incepe la varsta de 7 ani (cateodata la 6 ani) si este obligatorie pana in clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu varsta de 16 sau 17 ani). Invatamantul primar si secundar este impartit in 12 sau 13 clase. Invatamantul superior este aliniat la Spatiul european al invatamantului superior.

Inca de la Revolutia romana din 1989, sistemul de invatamant romanesc s-a aflat intr-un continuu proces de reorganizare, fiind atat laudat cat si criticat.

In afara de sistemul oficial de scolarizare, la care s-a adaugat recent si sistemul privat echivalent, mai exista si un sistem de meditatii, semi-legal si informal. Meditatiile sunt folosite de cele mai multe ori in timpul liber, ca o pregatire pentru diferitele examene, care sunt in mod notoriu dificile. Meditatiile sunt larg raspandite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de invatamant. Meditatiile existau si chiar prosperau in timpul regimului comunist.

Viata in scoala este foarte diferita intr-un oras fata de cea de la tara. O scoala urbana poate avea peste 100 sau 200 de elevi pe an, laboratoare de stiinta bine inzestrate, laboratoare de informatica cluburi bazate pe interese diferite, psihologi si asistenţi de predare, programe academice pentru elevii talentati, pe cand scolile rurale sunt de obicei mici, in unele sate, oferind doar 4 ani de educatie - o situatie aproape identica cu cea existenta la inceputul secolului XX. Incepand cu anul 2003 au fost introduse linii de transport rurale (Microbuzul Scolar Galben cu Clopoţel). Transportul public pentru toti elevii, in teorie, este gratuit, dar, din cauza unui sistem foarte incomod, elevii ajung sa plateasca jumatate din pret pentru un abonament lunar si pentru toate calatoriile cu trenurile operate de CFR.

Toate scolile urmeaza traditia schimbarii turelor (original facuta din lipsa de spatiu, dar in prezent, din traditie). Astfel, scoala incepe pentru anumite grupuri la ora 7:30 sau 8:00 si se incheie la 12:00-14:30, in timp ce altii incep de la 11:00-13:30 si termina la 17:00-19:30. In mod normal, o "oră" dureaza 50 minute, urmata de o pauza de 10 minute. In ceea ce priveste invatamantul universitar, programul si durata cursurilor difera de la o facultate la alta.

Educatia contribuie intr-un procent semnificativ la cresterea economica. In primul rand, prin crearea de noi cunostiinte este favorizata emanciparea indivizilor care vor deveni oameni de stiinta si investitori. Astfel, se va ajunge la dezvoltarea de noi procese si tehnologii. In al doilea rand, cresterea economica este influentata de transmiterea de cunostiinte si informatii. Scolile si universitatile asigura nivelul de educatie si instruire necesare pentru a putea intelege informatia noua, iar la acest capitol Romania se mentine inca printre tarile fruntase.

Relatia speciala existenta intre invatamant si societate evidentiaza contributia scolii la:

- dezvoltarea economica (raporturile existente intre succesul scolar si cariera profesionala);

- schimbarea sociala (raporturile existente intre evolutia scolii si stratificarea si mobilitatea sociala);

- confirmarea unor modele culturale si comunitare (rolul scolii in afirmarea modelului cultural al societatii industrializate sau postindustriale, respectiv rolul scolii in afirmarea caracterului national al educatiei).

Masificarea invatamantului superior reprezinta o importanta consecinta a schimbarii. Evolutia invatamantului superior in mod traditional elitist spre un invatamant superior de masa reprezinta o reflectare a noilor dezvoltari tehnologice, a valorilor democratice, a cerintelor noii societati bazate pe cunoastere.

In Romania, invatamantul superior este cel care genereaza specialistii care vor conduce intr-un viitor apropiat societatea si economia romaneasca integrata in Uniunea Europeana. Realizarea unei conduite orientate spre calitate constituie o constrangere majora in procesul de integrare europeana a Romaniei fiind in acelasi timp “elementul vital pentru atingerea unei economii prospere” (M.Juran). O importanta majora o are in aceasta privinta componenta educationala, nu numai sub aspectul calitatii prestatiei ci in insasi integrarea nevoii de calitate in cultura nationala.