Aparate de aer condiționat

1. Introducere

Calitatea este o noţiune cu o foarte largă utilizare, ceea ce face extrem de dificilă definirea ei din punct de vedere ştiinţific. Calitatea produselor, serviciilor reprezintă gradul de utilitate a bunului economic oferit, măsura în care prin ansamblul caracteristicilor sale tehnice şi economice satisface nevoia pentru care a fost creat fără să afecteze sănătatea, securitatea vieţii oamenilor şi animalelor, şi fără să afecteze mediul înconjurător.

În filozofie, calitatea e definită ca o categorie ce exprimă sinteza lucrurilor şi a însuşirilor esenţiale ale obiectelor, precum şi ale proceselor. În logică, prin calitate se înţelege un criteriu de ordin logic, după care judecăţile de predicţie se împart în afirmative şi negative.

Standardul ISO 8402 defineşte calitatea ca reprezentând ansamblul caracteristicilor unei entităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor 90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile: diversificarea şi înnoirea rapidă a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării rapide a ştiinţei şi tehnicii, mondializarea pieţelor facilitată de progresele înregistrate în domeniul telecomunicaţiilor, creşterea exigenţelor clienţilor şi ale societăţii.

În aceste condiţii, calitatea produselor şi seviciilor s-a impus ca factor determinant al competivităţii întreprinderilor.

Creşterea deosebită a importanţei calităţii a fost determinată, în principal de intensificarea concurenţei, sporirea continuă a exigenţelor clienţilor şi ale societăţii, creşterea complexităţii produselor şi proceselor de realizare a acestora.

Avantajul concurenţial, obţinut prin intermediul calităţii de către firmele japoneze devine considerabil, fiind, în continuare consolidat şi amplificat printr-o dinamică proprie. Multe firme, aflate în competiţie directă cu cele japoneze, au fost forţate să depună eforturi susţinute pentru a le ajunge din urmă. După Japonia au apărut noi concurenţi puternici- Coreea de Sud, Taiwan, Malayezia, Singapore- denumiţi cei patru tigri. Pe de altă parte, se intensifică procesul creării unor “uniuni economice”: Uniunea Europeană, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), Tratatul Nord-American de Comerţ Liber (NAFTA), în cadrul cărora sunt formulate o serie de cerinţe privind calitatea produselor care se comercializează.

David A. Garwin, profesor la Harvard Business School a pus în evidenţă cinci orientări principale în definirea calităţii produselor: orientarea transcendentă, orientarea spre produs, orientarea spre procesul de producţie, orientarea spre costuri, orientarea spre utilizator.

Potrivit orientării transcendente, calitatea reprezintă o entitate atemporală, absolutul, fiind percepută de fiecare individ în mod subiectiv.

Orientarea spre produs e total opusă orientării transcendente, calitatea fiind considerată o mărime care poate fi măsurată exact. Diferenţele de ordin calitativ ale produselor se reflectă în diferenţele care apar între caracteristicile acestora.

Orientarea spre procesul de producţie este privită din perspectiva producătorului. Pentru fiecare produs există cerinţe specificate, care trebuie îndeplinite. Produsul e considerat “de calitate”, atunci când corespunde specificaţiilor. Potrivit acestei orientări, calitatea reprezintă, prin urmare, conformitatea cu cerinţele, definiţie pe care o formulează Crosby. Orice abatere faţă de specificaţii înseamnă o diminuare a calităţii. Dar, pentru un utilizator, este posibil ca un produs realizat conform specificaţiilor să nu fie un produs “de calitate”

Calitatea produselor poate fi definită prin intermediul costurilor şi, implicit, al preţurilor la care sunt comercializate. Un produs este considerat “de calitate”, atunci când oferă anumite performanţe la un nivel acceptabil al preţului

Potrivit orientării spre utilizator, calitatea produsului reprezintă aptitudinea de a fi corespunzătoare pentru utilizare; atfel conform Juran:“Fiecare client are preferinţe individuale, care pot fi satisfăcute prin caracteristici de calitate diferite ale produselor”. Acest punct de vedere este preferat de adepţii unei economii de piaţă.

Pentru satisfacerea cerinţelor este important ca relaţia calitate-cumpărător să fie mai puternic reflectată în definiţia calităţii, deoarece cumpărătorul hotărăşte, în final, ce este calitatea.