Ciclul de Viață al Magazinului

INTRODUCERE

Punctul de vânzare se poate defini ca fiind locul de vânzare permanent în care pătrunde clientul şi unde el îşi efectuează cumpărăturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entităţile spaţiale aflate în posesia unei firme comerciale, care poate să exploateze diferite forme de organizare a activităţii de comerţ: magazin, magazin-depozit, depozit.

Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita şi a vinde mărfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definiţie sugerează necesitatea existenţei unui plan general al magazinului, în care elementele sale definitorii să ofere în mod distinctiv de organizare şi funcţionare.

Un magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l individualizeze faţă de concurenţii săi. Imaginea magazinului poate fi definită că percepţia consumatorilor asupra magazinului şi atributelor sale, puse în valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, mărimea şi structura asortimentului de mărfuri, ambianţă şi organizarea interioară, mijloace promoţionale, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de către clienţi, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Întrebaţi cum apreciază personalitatea magazinului, consumatorii vor răspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind şi facilităţile fizice oferite: curăţenie, uşor de găsit, loc de parcare, etc.

Estetică unui magazin

O listă de atribute nu poate fi exhaustivă. Fiecare magazin, în funcţie de politica să comercială, de particularităţile zonei de atracţie, poate avea şi alte atribute.

Se apreciază că reuşita comercială a unui magazin depinde de:

a) amplasamentul său;

b) alegerea sortimentului de mărfuri şi servicii oferite spre vânzare;

c) ambianţa şi organizare (amenajarea) interioară.

AMPLASAREA MAGAZINULUI

Problema implantării unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat într-un loc care poate fi excelent sau mediocru. Ea se pune comerciantului care vrea să creeze o nouă afacere fie prin cumpărarea unui spaţiu existent, fie prin construcţia altuia.

Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum şi remodelarea celor existente pentru a fi rentabilizate se sprijină pe cunoaşterea riguroasă a factorilor care condiţionează volumul şi structura cererii de mărfuri, a populaţiei din perimetrul ariei de atracţie a magazinului respectiv.

Delimitarea ariei de atracţie este punctul de plecare pentru determinarea dimensiunilor unui viitor magazin, cât şi pentru reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus modernizării. În acest top, pe baza unui studiu, se urmăreşte analiza valorii amplasamentului magazinului respectiv. Un asemenea studiu trebuie să răspundă la întrebări de genul:

- Se află magazinul pe un amplasament cu largi căi de acces?

Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin faţa magazinului; posibilităţile de parcare în faţa magazinului.

- Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare?

Exemplu: zonă centrală, ultra-centrală sau la periferie; zonă industrială sau defavorizată; zonă rezidenţială sau turistică.

- Cartierul are o atracţie mai deosebită?

Exemplu: magazinul se află în proxemitatea unei pieţe publice, unei gări, unui oficiu.

A doua etapă: culegerea informaţiilor necesare evaluării potenţialului de vânzări (de la băncile de date oficiale sau prin intermediul societăţilor specializate).

A treia etapă: analiza punctelor de vânzare din proxemitate (suprafaţa, cifra de afaceri).

Metoda analogiei. Este o metodă empirică, dezvoltată de către Applebamm şi constă în delimitarea zonei comerciale şi apoi la estimarea penetraţiei concurenţilor pe piaţă. Vânzările potenţiale se evaluează prin analogie. Se calculează „puterea atracţiei” sau „cota de absorbire”, a fiecărui magazin, din fiecare zonă definită. În acest sens se disting următoarele zone:

- o zonă primară: delimitată în jurul centrului de greutate al ariei de atracţie, de unde magazinul îţi asigură cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri (pentru un supermagazin procentul este de aproximativ 60-70%);

- o zonă secundară: care asigură 15-25% din vânzările supermagazinului;

- o zonă terţiară: care reprezintă diferenţa până la 100%.

AMPLASAREA MAGAZINULUI DE MĂRFURI ALIMENTARE

Problema amplasării unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat într-un loc care poate fi excelent sau mediocru, ci se pune comerciantului care vrea să creeze o nouă afacere fie prin cumpărarea unui spaţiu deja existent, fie prin construcţia altuia.

Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum şi remodelarea celor existente pentru a fi reutilizate, se sprijină pe cunoaşterea viguroasă a factorilor care condiţionează volumul şi structura cererii mărfurilor a populaţiei din perimetru ariei de atracţie a magazinului respectiv.

Aria comercială sau de atracţie a unu magazin este acel spaţiu delimitat geografic din care îşi atrage clienţii şi implicit işi asigura cifra de afaceri sau vânzări. Deci, aria comercială sau zona de atracţie este acea zonă înconjurătoare din cadrul căreia magazinul îşi asigură aproximativ nouăzeci la sută din vânzările de mărfuri alimentare.

În ceea ce priveşte dimensionarea magazinelor de mari suprafeţe în practică comercială din ţara noastră precum şi din alte ţări, se evidenţiază tendinţa de fundamentare a unor norme orientative concretizate fie într-o pondere ce urmează să o deţină tipul de magazin în volumul vânzărilor de mărfuri sau în suprafaţa de vânzare determinată pe ansamblul comerţului fie într-un număr de tipodimensiuni, stabilite în funcţie de numărul populaţiei de servit şi implicit de volumul cererii de mărfuri a populaţiei.

AMBIANŢA MAGAZINULUI DE MĂRFURI ALIMENTARE

După definiţia data de PHILIP KOTLET ambianta este efortul de a proiecta un magazin în scopul de a produce efecte emoţionale specifice cumpărătorului, mărind astfel probabilitatea realizării actului de cumpărare a produsului, produselor dorite.

Ambianţa este o componentă majoră a imaginii magazinului şi poate fi definită ca efectul senzorial creat de design-ul său.

Design-ul magazinului se referă la stilul acestuia pus în valoare de către caracteristice fizice a clădirii în care funcţionează.

Atribuţiile magazinului care contribuie la cererea stilului său sunt:

- pentru design-ul exterior:

1. faţada

2. firma

3. vitrină

4. accesul în magazin

- pentru design-ul interior:

1. pereţii interiori

2. pardoseala

3. plafonul

4.iluminarea

Ambianţa magazinului trebuie să fie în întregime în concordanţă cu imaginea dorită a magazinului, astfel o ambiantă adecvată asigura ţinta pe care comerciantul doreste să o admire pe piaţă.

DESIGN-UL EXTERIOR:

1. FAŢADA MAGAZINULUI

Faţada magazinului este o formă majoră de promovare a vânzărilor pentru comerciantul en-detail.

Ea funcţionează ca interfaţa intre imaginea magazinului şi comunitatea umană pe care acesta o promovează.

Ea trebuie să capteze atenţia trecătorilor sugerându-le cu rapiditate profilul magazinului şi elementele distincte faţă de concurenţă din vecinatate.

Este de reţinut faptul că aprecierea aspectului exterior al magazinului este dată nu numai de costul materialelor folosite în construirea faţadei (cărămidă, marmură, metale) dar şi de rezistenţa lor la condiţiile de clima.

Se cunosc trei configuraţii de bază ale faţadei:

- în linie dreaptă, paralel cu axul străzii cu posibilitatea existenţei unor mici vize pentru intrare

- în unghi, creează atractivitate şi interes conducându-i pe clienţi în magazin

- în arcadă, are la baza configuraţia faţadei în linie dreaptă dar, cu câteva vize pentru intrări şi pentru vitrine, ceea ce asigură cumpărătorilor arii de protecţie în faţa vitrinelor şi creează o atmosferă atractivă şi relevanta.