Comerțul Electronic în România

Introducere

În ultimii 20 de ani, omenirea a fost martora unei adevărate revoluţii tehnologice ce a schimbat felul în care interacţionăm unii cu alţii. Apariţia internetului a dus la ruperea barierelor de spaţiu ale comunicării, persoane aflate pe continente diferite putând interacţiona prin intermediul lui.

Această pânză de păianjen (world wide web) alcătuită din calculatoare legate unele de altele prin care informaţia circulă sub diverse forme reprezintă viitorul, fapt dovedit prin creşterea continuă a numărului de utilizatori.

Dezvoltarea internetului a dus la crearea unor domenii noi ale vieţii economice şi sociale. Printre acestea se numără şi comerţul electronic, ce schimbă felul de a privi vânzarea şi cumpărarea mărfurilor. Un magazin electronic se bucură faţă de cel obişnuit de un program de vizitare 24 de ore din 24 şi de o accesibilitate limitată doar de lipsa unui calculator cu o conexiune la internet. Orice se poate comercializa online: îmbrăcăminte, produse electrice şi electrocasnice, cărţi, excursii. Trebuie să ştii ce să cauţi şi ce îţi doreşti cu adevărat să obţii.

Aşadar, ca şi factori, apariţia comerţului electronic a fost favorizată în primul rând de apariţia şi dezvoltarea internetului, de nevoia oamenilor de a putea cumpăra fără a sacrifica prea mult timp, dar trebuie luată în considerare şi crearea unui cadru legislativ specific, ce este încă în perfecţionare. La nivelul microeconomic al firmei un rol important îl au dezvoltarea aplicaţiilor software specifice acestui tip de comerţ, aplicaţii care să permită interacţiunea cu utilizatorul aflat la distanţă.

Conceptul de comerţ electronic

Conceptul de comerţ electronic ar putea fi definit ca fiind: ” orice tranzacţie în cadrul căreia părţile interacţionează electronic şi nu prin schimb fizic sau direct.”

”Conform Organizaţiei Economice de Cooperare şi Dezvoltare (OECD), comerţul electronic (e-commerce) reprezintă desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei internet, vânzarea de

bunuri şi servicii având loc offline sau online.

Într-o accepţiune mai largă, comerţul electronic poate fi considerat un concept integrativ care încorporează o gamă diversă de servicii suport pentru afaceri. Între acestea se includ: poşta

electronică, sisteme inter-organizaţii, cataloage electronice, sisteme suport pentru comerţul cu mărfuri şi servicii, sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistică şi tranzacţii, sisteme

de raportare statistică şi informaţii pentru management.

Comerţul electronic are ca obiectiv desfăşurarea activităţilor specifice mediului de afaceri, utilizând reţelele de calculatoare, într-un sistem automatizat. Informaţia circulă direct

între părţile implicate în afacere, fără a mai utiliza suportul hârtie. ”

Comerţul electronic cunoaşte mai multe tipuri:

- Business-to-business (B2B) : Model de comerţ electronic în care toţi participanţii sunt companii sau alte organizaţii

- Business-to-consumer (B2C): Model de comerţ electronic în care companiile vând unor cumpărători individuali – persoane fizice

- Consumer-to-business(C2B): Persoane fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-şi vinde produsele sau serviciile firmelor şi/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie

- Consumer-to-consumer (C2C) : Consumatori care vând direct altor consumatori

Caracteristicile comerţului electronic

Dezvoltarea comerţului electronic impune o comparaţie cu formele de comerţ clasic. Astfel, la nivel de e-commerce, putem identifica o serie de avantaje, avantaje observabile chiar şi din punctul de vedere al teoriilor economice. Dintre aceste teorii, cele mai importante se dovedesc a fi cea a consumatorului şi cea a costurilor pentru firmă.

Teoria consumatorului spune că acesta urmăreşte maximizarea satisfacerii nevoilor sale prin utilizarea resurselor limitate de care dispune. Şi care ar fi acele resurse limitate, dacă nu timpul şi banii- Astfel, din punctul de vedere al cumpărătorului câştigul esenţial este echivalent cu factorul timp. De asemenea, acelaşi produs sau serviciu poate fi cumpărat mai ieftin deoarece, într-un timp foarte scurt pot fi vizitate virtual mai multe magazine.

Prin prisma teoriei costurilor firmei, comerţul electronic are ca principală caracteristică reducerea costurilor de aprovizionare, de distribuţie, de promovare. De asemenea, prin faptul că firma îşi desfăsoară activitatea prin intermediul unui site, se reduc costurile de tipărire şi trimitere a cataloagelor şi broşurilor, a documentaţiilor pentru clienţi, căci toate informaţiile de acest gen sunt publicate pe site şi pot fi actualizate oricând fără cheltuieli suplimentare. Se reduc şi costurile de comunicaţii, prin utilizarea e-mailului în locul tradiţionalei scrisori.

În plus, pentru firmele ce utilizează acest tip de comerţ trebuie luate în considerare şi alte avantaje precum:

- creşterea substanţială a vitezei de comunicare;

- îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei, dobândită prin procesarea mai uşoară a informaţiilor introduse de cumpărător datorită standardizării documentelor virtuale şi/sau a reducerii

ciclului de producţie şi cumpărare;

- reducerea unor costuri gen poştă sau mesagerie, ca urmare a scurtării timpului de livrare;

- întărirea relaţiilor cu clienţii şi furnizorii;

- cale rapidă şi comodă de furnizare a informaţiilor despre firmă sau despre produsele sale;

- canale alternative de vânzare.

Pe lângă caracteristicile enumerate mai sus, comerţul electronic :

- asigură o viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor

- permite accesul la noi segmente de piaţă

- conferă o flexibilitate crescută politicilor comerciale

- implică simplificarea procedurilor de tranzacţionare

- contribuie la creşterea competitivităţii la nivel de firmă şi implicit de ţară

- determină creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpărătorilor

- oferă posibilitatea de a configura produse sau servicii şi de a vedea imediat preţurile reale ale acestora, în comparaţie cu preţurile mai multor ofertanţi.