Comerțul României

CAPITOLUL I – COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI IN PERIOADA

POSTBELICĂ

I.1 ROMÂNIA - ŢARA MEMBRĂ A CONSILIULUI DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC.

Formarea blocului statelor socialiste a fost un important rezultat al celui de-al doilea război mondial, respectiv al împarţirii lumii in sfere de influenţa ale ţărilor învingătoare principale ( URSS, SUA, şi Anglia).

În sfera de influenţa a URSS ( in principal Europa Centrală si de Răsărit) s-a incercat o politica de autoizolare a acesteia prin constituirea unei organizaţii de colaborare economica si tehnico-ştiinţifică multilaterală intre ţările respective. Asa a luat fiinta, in ianuarie 1949, Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER) ai cărui membri fondatori au fost: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria si URSS. Au mai aderat ulterior Albania ( din 1949- dar care nu a mai participat din 1962 la activitatile CAER), R.D. Germană (1950), R.P. Mongolă(1962), Republica Cuba(1972) si R.S. Vietnam(1978).

In afara ţărilor membre, CAER a intreţinut legaturi de colaborare, pe baza de convenţii, cu urmatoarele tari: R.S.F. Iugoslavia(1965), Finlanda(1973), Statele Unite Mexicane(1976), Irak (1976), Republica Nicaragua(1983), Republica Mozambic(1985) si R.D. Afganistan (1987).

La lucrările CAER au participat in calitate de observatori sau invitati, si alte state, lista lor fiind diferită de la o sesiune la alta.

Daca pana la infiinţarea CAER, colaborarea economica si tehnico-stiintifica dintre ţările care au devenit membre ale acestei organizatii se desfasura pe baze bilaterale, o data cu crearea acesteia au fost puse bazele si pentru colaborarea multilaterală dintre ţările membre.

În primul deceniu de activitate, CAER a functionat făra un statut, acesta fiind elaborat si adoptat abia in decembrie 1959 la Sofia.CAER avea ca scop să contribuie, prin unirea si coordonarea eforturilor ţărilor membre, la dezvoltarea planica a economiilor lor naţionale, la accelararea progresului economic si tehnic in aceste ţări, la ridicarea nivelului industrializarii ţărilor cu o industrie mai puţin dezvoltată, la cresterea continuă a productivitatii muncii si la ridicarea permanenta a bunastarii popoarelor din ţările membre Organizatia a fost fondată pe baza egalitatii suverane a tuturor ţărilor membre , iar colaborarea economica si tehnico-stiinţifica dintre acestea se desfasoară potrivit principiilor egalitaţii depline in drepturi, respectării suveranitaţii si intereselor naţionale, neamestecului in afacerile interne ale altor ţări ( principiu adăugat ulterior la insistenţele României), avantajului reciproc si întrajutorării tovaraşeşti. Nu exista o limbă oficială dar limba de lucru folositaă era rusa.

Cele mai importante atribuţii ale CAER erau : organizarea si colaborarea economica si tehnico-ştiintifica multilaterală a tărilor membre ale CAER in direcţia folosirii cât mai raţionale a resurselor naturale si accelerării dezvoltarii forţelor de producţie; contribuţia la perfecţionarea diviziunii internaţionale socialiste a muncii prin coordonarea planurilor de dezvoltare economica si specializarea si cooperarea in producţie a ţărilor membre; luarea de măsuri in vederea studierii problemelor economice şi tehnico-stiinţifice care prezinta interes pentru ţările membre; sprijinul acordat ţărilor membre CAER la elaborarea şi înfaptuirea de măsuri commune în domeniul dezvoltării industriei, agriculturii, transporturilor, în construirea de obiective economice care prezintă interes pentru două sau mai multe ţari.

Ca şi documente importante adoptate in cadrul CAER se pot enumera: Programul complex al adâncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării si dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale CAER care a fost dezbătut si aprobat in iunie 1971 la Bucureşti. Acest program se prevedea a fi realizat pe etape în curs de 15-20 de ani. Pe linia înfaptuirii unora dintre prevederile programului complex au fost adoptate o serie de programe speciale de colaborare pe termen lung, păna in anul 1990, în domenii de mare interes pentru ţările membre. Astfel, în sesiunea XXXII-a a CAER, care a avut loc la Bucuresti în iunie 1978, au fost adoptate trei astfel de programe în domeniile: a)energiei, combustibililor si materiilor prime; b)agriculturii si industriei alimentare; c) constructiilor de masini. Pe lângă acestea au mai fost adoptate în 1979 la Moscova alte două programe speciale de colaborare pe termen lung in domeniile: satisfacerii necesarului rational al ţărilor membre ale CAER de marfuri industriale de larg consum şi al dezvoltarii legăturilor de transport ale ţărilor membre ale CAER