Proiect Kaufland

1.Conceptul de hypermarket

Conceptul de hipermarket denumeşte un magazin cu o suprafaţă de peste 2500 metri pătraţi, din care mai mult de 35% este destinată vânzării de produse non-alimentare, localizat la ieşirea din marile oraşe sau în cadrul unor mari centre comerciale, cu o gamă largă de produse şi care acordă o mare atenţie serviciilor, aşezării mărfurilor la raft, fidelizării clienţilor, care foloseşte metode variate de promovare a vânzarilor şi campanii de advertising. Este o formă de comerţ en-detail.

2.Hypermarketul în România

Integrarea României în UE a determinat o creştere a cererii de produse şi servicii pe piaţa din România. În plus, aderarea la UE a determinat o dezvoltare semnificativă a activităţii de comerţ en gros. Industria va beneficia, în mod substanţial, de o creştere a puterii de cumpărare în noile ţări membre şi stateleînvecinate ale acestora.

Armonizarea şi alinierea legilor şi reglementărilor legislative, fiscale şi financiare la normele UE simplifică procesele comerciale şi creează o transparenţă internă şi externă . Acest aspect are în vedere şi criterii comerciale legate de igiena şi siguranţa alimentelor.

Mediul de afaceri din noile ţări membre este aşteptat să se îmbunătăţească, prin intrarea în UE. În ultimii ani, mediile economice din Europa de Est au înregistrat deja rate impresionante de creştere a PIB şi a puterii de cumpărare. Diverse previziuni raportează că această tendinţă va fi accelerată de aderarea la UE. Sporirea concurenţei şi libera circulaţie a bunurilor, persoanelor şi capitalului pot spori dezvoltarea economică a noilor ţări membre şi pot constitui baza unor activităţi comerciale prospere.

Cota valorică a comerţului modern este în continuuă creştere, motiv pentru care în oraşele mari şi medii comerţul modern domină preferinţelor românilor pentru cumpărături. În Bucureşti de exemplu, hipermarketurile atrag bugetele principale de cumpărături pentru aproape două din trei gospodării, în timp ce în oraşele medii supermarketurile, discounterii, dar şi alimentarele sunt preferate de consumatori.

"Se remarcă mai ales faptul că românii au început să se desprindă de promoţii atunci când aleg un magazin pentru cumpărături. Consumatorii încep să fie interesaţi şi de alte lucruri ca de exemplu să ajungă uşor la magazin, acesta să fie spaţios sau să aibă şi branduri de calitate. Totuşi, sensibilitatea la preţuri nu a disparut incă" a declarat reprezentanta companiei de cercetare Nielsen, Bogdana Baltasiu.

Aceasta a adăugat că anul acesta a crescut semnificativ şi loialitatea consumatorilor faţă de marcă. De exemplu, 54% dintre consumatori caută în alt magazin marca preferată de cafea (in loc să achiziţioneze altă marcă), iar 49% procedează la fel în cazul produselor de îngrijire personală. Pe de altă parte, mărcile internaţionale sunt mult mai căutate decât cele autohtone în Bucureşti, în timp ce în oraşele mari şi medii situaţia este inversă.

Studiul Shopper Trends 2008 a fost realizat de compania Nielsen în perioada ianuarie-februarie 2008, pe un eşantion de 1.200 de respondenţi, din 12 oraşe, inclusiv capitala.

3.Locul României în Europa din punct de vedere al hypermarketurilor

Piaţa de retail din România este a doua ca mărime din Europa Centrală şi de Est. Principalele grupuri internaţionale de retail prezente în România sunt Metro, Rewe, Carrefour, Auchan, Lidl&Schwarz, Tengelmann, Delhaize si Spar. Ca jucători locali amintim hipermarketurile Pic si reţeaua de tip discount MiniMax.

Franţa şi România au ocupat în 2006 primele două locuri în Europa din punct de vedere al densităţii hypermarket-urilor pe metru pătrat. Această realitate este cu atât mai curioasă cu cât rata de penetrare a marilor centre comerciale este foarte scăzută la nivel naţional. Anul trecut în Romania, ponderea comerţului modern era de 39%, în timp ce în Franţa a fost de 99,6%, în Spania de 94,3%, iar în Germania de 92%. „Estimăm că în 2010 comerţul modern va avea o pondere de 50% în România", a precizat Andreea Mihai, citată de Business Standard.

Estimările de creştere a pieţei au la bază statisticile privitoare la gradul de echipare cu bunuri de folosinţă îndelungată, care ne plasează la coada Europei. Astfel, anul trecut, doar 86% dintre români deţineau frigidere, 67,1% maşini de spălat şi 86,1% aparate de radio sau combine audio.

Valoarea vânzărilor pe metru pătrat de hypermarket din România se apropie semnificativ de media înregistrată în ţările occidentale cu tradiţie în retail. În timp ce hipermaketurile româneşti au înregistrat vânzări medii de 10.200 de euro pe metrul pătrat, în Franţa, valoare medie a acestora era de 13.200 euro pe metru pătrat în 2007.

În primul trimestru al acestui an, numărul hipermarketurilor din România a crescut de la 69 la 74.

România, pe locul 2 in Europa la vânzări în hipermarketuri

Pofta de cumpărături a românilor a dus la deschiderea a numeroase supermarketuri în toată ţara, dar şi la o concurenţă acerba în domeniu. Până în luna iulie 2008, în România s-au deschis 354 de magazine moderne.