Proiectarea depozitelor - o abordare structurată

Proiectarea depozitelor

Abstract

În ciuda importanţei conceptului de depozitare, a serviciului clienţi şi nivelurilor costurilor, nu există în prezent o metodă sistematică cuprinzătoare de proiectare a depozitelor. În acest document este explorata literatura actuală cu privire la metodologia de ansamblu a proiectarii depozitului, împreună cu literatura de specialitate privind instrumentele şi tehnicile folosite pentru domenii specifice de analiză. Rezultatele generale ale literaturii de specialitate au fost apoi validate, cu referire la companii pentru proiectarea depozitelor. Rezultatul este un cadru general de paşi, cu instrumente şi tehnici specifice care pot fi utilizate pentru fiecare pas. Acest lucru este destinat a fi de valoare pentru practicieni şi pentru a ajuta în continuare la cercetarea si dezvoltarea unei metodologii mai cuprinzătoare pentru proiectarea depozitelor.

Introducere

Depozitele sunt un aspect cheie al lanţurilor de aprovizionare moderne şi joacă un rol vital in succesul sau eşecul întreprinderilor de astăzi. Cu toate că multe companii au examinat posibilităţile de aprovizionare sincronizate direct pentru clienţi, există încă multe situaţii în care acest lucru nu este adecvat. Acest lucru se intampla deoarece pe termen lung furnizorul nu poate reduce costul eficient, şi, prin urmare, aceşti clienţi trebuie să fie serviti din inventar, mai degrabă decât la comandă. În mod similar, ar putea fi benefic să deţină un inventar strategic la punctele de decuplare în lanţul de aprovizionare pentru a separa activităţile de fabricare (care beneficiază de un flux neted), ce răspund agil la locurile de pe piaţa volatilă. Alternativ, reteaua de furnizare şi distribuţie poate fi de complexitate suficientă cat există o nevoie pentru mărfurile care urmează să fie consolidate, astfel încât mai multe comenzi de produse pentru clienţi pot fi livrate împreună. Operaţiunile pentru astfel de depozite sunt critice pentru furnizarea de nivelurile ridicate de servicii pentru clienţi. O mare parte din depozite, oferă clientilor din inventar “in aceeaşi zi” sau “in ziua urmatoare” şi care au nevoie sa realizeze acest lucru în mod credibil, în termen de toleranţă ridicat de viteza, precizie şi lipsa de daune.

În plus faţă de aceste functii tradiţionale de inventar , depozitele au evoluat in asa mod de a acţiona în calitate de puncte de andocare (în cazul în care mărfurile sunt transferate direct de la regimul de perfecţionare activă pentru a perfecţiona vehiculele fara a fi puse în inventar), centre de servicii pentru valoarea adăugată (de exemplu, de stabilire a preţurilor şi etichetarea mărfurilor pentru clienţi), punctele de amânare a producţiei (configurarea sau asamblarea de mărfuri în mod specific la cererea clientului, astfel faptul că o gamă mai mica de produse generice pot fi ţinute în inventar), centre de returnare a produselor (pentru logistica inversă a ambalare, bunurile defecte sau bunuri iesite de pe de piaţă) şi multe alte activităţi diverse, cum ar fi de intretinere şi reparaţii.

În timp ce depozitele sunt critice pentru o gamă largă de activităţi ale clientilor, ele sunt, de asemenea, semnificative din perspectiva costului. Cifrele pentru SUA indică capitalul precum şi costurile de funcţionare a depozitelor reprezintă aproximativ 22% din costurile de logistică, în timp ce cifrele pentru Europa sunt de aproximativ 25%.

Un studiu din Regatul Unit a arătat că numărul mare de noi depozite a crescut constant în perioada

1995 - 2002. Aceste depozite sunt semnificative investiţii pentru companii şi sunt deseori deosebit de complexe în natură. Cheltuielile de automatizare a depozitelor au crescut constant în Europa şi această tendinţă este reflectată la nivel global de cifrele care arată că vanzarile au crescut cu o medie de 5% pe an pentru perioada 2003-2005.

Cu acest impact critic la nivel de servicii clienţi şi costurile de logistică, precum şi de gradul de complexitate implicat, este imperios necesar pentru succesul de afaceri faptul ca depozitele sunt concepute astfel încât acestea să funcţioneze eficient. Acest lucru este deosebit de important ca şi costurile de depozitare care sunt în mare măsură determinate la faza de proiectare.

Proiectare

În ciuda importanţei proiectarii depozitelor, un număr de comentarii din literatura de specialitate au ajuns la concluzia că s-a scris prea putin în revistele academice despre abordarea sistematică care ar trebui să fie luata in considerare de proiectantii de depozite. Printre concluziile tipice de-a lungul anilor se numără:

''O căutare a literaturii de documente arată că foarte puţin se ocupa de problema generală de proiectare a depozitelor" (Ashayeri şi Gelders, 1985, p. 285);

''În general, cu toate acestea, nu există o procedură sistematica de analiza a cerinţelor şi proiectarii unui depozit. Pentru a satisface nevoia de funcţionare tehnologia economica este cel mai important factor"(Rowley, 2000, p. 3);

''O bază teoretica solidă pentru o metodologie de proiectare a depozitului încă pare a lipsi” (Rouwenhorst et al., 2000, p. 515);

''O metodologie cuprinzătoare şi bazata pe principii ştiinţifice pentru proiectarea generală a sistemelor de depozitare nu pare că există "(Goetschalckx et al., 2002, p. 1).

Pe de altă parte, aceste comentarii au demonstrat faptul că există o multitudine de materiale special scrise pentru analiza, aspectele legate de proiectarea depozitelor, cum ar fi layout-ul, politica comenzilor şi alegerea echipamentelor. Este sinteza dintre aceste tehnici care pare să fie lipsită de a acţiona ca o

bază pentru proiectarea depozitelor la nivel global. În absenţa unei metodologii definite şi acceptate, cei mai multi proiectanti de depozite si-au dezvoltat propriile lor abordari.

Abordarea

Domeniul de cercetare este faza de proiectare plecand de la timpul cand o nevoie specifica este identificată pentru un depozit (de exemplu, în urma unei reexaminări strategice de distributie) prin intermediul unui caiet de sarcini operaţionale, astfel se produce, detaliind prin exemplu, metodele de operare, echipamente, nivelul personalului, layout-ul şi costurile. Acest lucru se intampla până la punctul în care capitalul este aprobat si ar putea fi acordat pentru proiectul de depozit. Măsurile ulterioare, cum ar fi echipamentele de licitaţie (în cazul în care traseul este selectat), construcţii, instalarea şi de managementul proiectului nu sunt acoperite în această cercetare.