Rădăcinile Istorice ale Globalizării și Semnificațiile Conceptului

Introducere

Globalizarea este un subiect controversat. Lipsită de orice controversă este în schimb importanţa acestui subiect, şi nu doar în ceea ce priveşte educaţia politică. Democraţia, legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare.

Globalizarea, un termen nou, dar între timp omniprezent, este instrumentalizat pentru a răspunde unor interese variate. Recunoaşterea acestor procese aduce beneficii care depăşesc graniţele discuţiei cu privire la globalizare. Este larg acceptată părerea conform căreia, în funcţie de momentul declanşării, ar exista trei posibilităţi de abordare în ceea ce priveşte globalizarea:

- se poate vorbi de globalizare de la începuturile istoriei – este o exagerare deşi există unele argumente cum ar fi apariţia primelor imperii, răspândirea creştinismului etc. Sfera de cuprindere a globalizării cuprinde 3 domenii ale vieţii sociale - economic, politic şi cultural – ca urmare, nu există pe primele trepte de dezvoltare istorică a omenirii;

- este un fenomen contemporan, caracteristic modernizării şi dezvoltării capitalismului, care s-a accelerat în ultimele decenii;

- este un fenomen recent, asociat cu alte evenimente denumite postindustrializare, postindustrialism sau “reorganizarea capitalismului pe alte baze”.

Globalitatea este considerată o formulă neutră a internaţionalului ce are ca metodă de lucru cooperarea interguvernamentală.

Globalismul aparţine clasei noţionale a imperialismului, astfel în cadrul acestuia o parte domină toate celelalte părţi.

Principiul ordonator pentru gobalitate şi globalism este cel al adversităţii, în timp ce noul principiu al globalizării este cel al competiţiei într-un întreg care e mai mult decât suma părţilor, iar părţile tind să imite întregul. Termenul “globalizare” a apărut la sfârşitul anilor ’60 şi a fost lansat de un specialist canadian în teoria mijloacelor de comunicare în masă, prof. Marshall McLuhan, Univ. din Toronto şi specialistul american în “problemele comunismului”, Zbigniew Brzezinski, Univ. Columbia. McLuhan a extrapolat lecţiile războiului din Vietnam şi a lansat expresia “sat global”. Termenul de globalizare a intrat în dicţionar prima dată în 1961.

1. Rădăcini istorice ale globalizării

Putem “vedea” globalizarea peste tot. A pătruns în aproape toate domeniile sub o formă sau alta şi în acelaşi timp a adus cu sine avantaje şi dezavantaje. Există oameni care continuă să se opună globalizării din diferite motive, cele mai importante fiind cele legate de mediu şi de sărăcie.

Evoluţia globalizării a fost una complexă. Ea a apărut şi s-a dezvoltat cunoscând etape diferite de evoluţie, până a atins pragul în care nu a mai putut fi explicată prin vechile metode şi a fost necesară elaborarea unui nou sistem conceptual al economiei politice în scopul oglindirii cât mai clare a noilor realităţi intervenite în relaţiile economice internaţionale. Este adevărat că, o lungă perioadă de timp, manifestarea acestor relaţii de interdependenţă economică n-a pus cu atâta acuitate problema găsirii unor definiţii noi, menite să refacă din temelii vechea structură categorială intrată în rutină. Din acest punct de vedere, globalizarea poate fi considerată ca un concept nou, născut pe fondul evoluţiei vertiginoase a evenimentelor economice, caracteristice ultimei părţi a secolului al XX-lea şi atingerii pragului mediatizatului an 2000.

Există mai multe păreri în ceea ce priveşte apariţia sau iniţierea globalizării. Una dintre cele mai ample şi complexe opinii aparţine cercetătorilor americani Peter H. Lindert şi Jeffrey G. Wiliamson. Ei sunt de părere că globalizarea a evoluat în spasme de la expediţiile lui Columb şi de Gama acum mai bine de 500 de ani. Cei doi împart perioada de 500 de ani în patru epoci distincte.

- Restricţia comercială ( 1492 – 1820 )

Marile descoperiri geografice au generat un transfer de tehnologie, plante, animale şi boli pe o scară nemaiîntâlnită până atunci. Dar impactul lui Columb şi de Gama asupra comerţului, migraţiei populaţiei şi globalizării a fost de o altă natură. Pentru ca globalizarea să aibă un impact asupra nivelului preţurilor, standardului de viaţă sau PIB/cap de locuitor, era necesar ca puterile comerciale să îşi modifice preţurile mărfurilor naţionale.