Studiu de piață privind preferințele consumatorilor de cafea

Piata cafelei

Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie

Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

I . SCURT ISTORIC

Cum a ajuns cafeaua să fie folosită este un mister pe care unele culturi l-au învăluit în farmec, ţesînd mituri şi legende în legătură cu asta. Cea mai faimoasă legendă ne spune că originea cafelei ar fi în Etiopia de sud-vest şi atribuie descoperirea ei unui păstor de capre sau, mai degrabă, turmei lui. Kaldi veghea asupra turmei lui în timp ce păştea lângă oraşul Moka, când a observat că ale sale capre se purtau ciudat. După ce au mâncat boabele unui tufiş, bietele capre au început a dansa şi a sări, nedomolite de temperatura extrem de ridicată, ca şi cum fructul le dăduse o porţie de extra-energie. Nedumerit, păstorul a cerut sfatul unor călugări, care au preparat o infuzie din boabele respective, au băut-o şi au recunoscut că licoarea avea, într-adevăr, calităţi deosebite. După ce dădeau pe gât infuzia cu pricina erau capabili să-şi prelungească orele de meditaţie sau rugăciune fără a-şi pierde concentrarea şi prospeţimea. Cafeaua cu efectul său stimulent a fost folosită pentru prima dată în mănăstirile Etiopiei de la începutul creştinismului, pentru diminuarea oboselii în timpul ceremoniilor religioase de lungă durată. O legendă islamică înfăţişează cafeaua ca pe un dar divin. Se spune că arhanghelul Gabriel i-ar fi oferit profetului Mohammed o băutură fierbinte pentru a-şi reface puterile şi pentru a-i împiedica somnul. Oricum, lăsînd miturile la o parte, cafeaua a avut câţiva "adversari" implacabili. Se spune că însuşi Mohammed nu a permis consumul acestei licori, iar în Europa a fost interzisă creştinilor deoarece era considerată o bautură musulmană. Asta până când Papa Clement al VIII-lea şi-a întors atenţia către cafea, recunoscîndu-i beneficiile şi îngăduind oamenilor să se bucure de o ceaşcă fierbinte de cafea. Introducerea cafelei în Europa este de asemenea învăluită de legende şi anecdote. Unele surse îi atribuie folosirea plecînd de la asediul turcilor asupra Vienei. Puşi pe fugă de apărătorii oraşului, susţinuţi de întăriri ale garnizoanei, se spune că turcii şi-au abandonat rezervele de cafea, pe care le-a folosit apoi un negustor cu iniţiativă. El a deschis prima cafenea din Viena, făcînd astfel băutura cunoscută şi ţărilor din vest. Descoperirea întrebuinţării cafelei se pierde aşadar în negura timpului. Cele mai precoce zvonuri sunt de pe la sfârşitul secolului al XVII-lea, deşi a fost băută cu siguranţă înainte de această dată. Indiferent de cum stau lucrurile, originile cafelei trebuiesc căutate în Africa-Kaffa, unde astăzi este Etiopia. De acolo s-a răspândit în regiunile cele mai tropicale ale lumii. Principalele zone renumite pentru cultura actuală de cafea sunt America de Sud şi Centrală, Asia de sud-est, India sub-continentală şi Africa. Aşadar, încet dar sigur, cafeaua s-a răspândit din loc în loc, creînd o lume mai zglobie şi mai trează.

II. ANALIZA OFERTEI

II 1 .Prezentarea principalilor ofertanti

Principalii producatori de cafea de pe piata romaneasca sunt: Elite, care este cel mai mare jucator pe piata cafelei, urmata de Kraft Foods (Jacobs, Nova Brasilia), Tchibo Romania (Tchibo, Eduscho), Nestle (Nescafe), Panfoods (Amigo), Alka (Alka), Romaqua (Metropolitan). Cativa jucatori mari – Elite, Kraft, Tchibo, Nestle ajung la 80% din piata. De fapt, doar 5% din piata este impartit de mici distribuitori, pentru care diferentele de pret sint esentiale pentru a transforma afacerea intr-una profitabila. Producatorul de cafea Elite Romania a realizat, in 2007, o cifra de afaceri neta de 2.262 miliarde de lei (55,8 milioane de euro), mai mare cu circa 24% in lei fata de anul 2006. In euro, cresterea vanzarilor companiei a fost de 15% anul trecut fata de 2006. Elite Romania, investeste 10 milioane de dolari in extinderea capacitatilor de productie din Bucuresti.

Elite vrea sa faca din Romania centru regional, de unde sa exporte in Bulgaria, Croatia si Serbia.

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products.