Mass-Media

INTRODUCERE

Nevoia de informaţie este una dintre datele fundamentale ale întregii vieţi sociale. Am putea gasi echivalenţe ale jurnalismului la civilizaţii care nu au cunoscut tiparul. Curiozitatea publicului a suscitat întotdeauna vocaţia povestitorilor de istorii, care de la greci până la trubadurii Evului Mediu, indeplineau funcţia de comunicare şi adeseori şi de informare. Preocuparea de a păstra povestirea marilor evenimente şi de a descrie lumile străine , de la Homer până la cronicarii sfârşitului de Ev Mediu şi de la Herodot la Marco Polo, a dat naştere unor opera care se înrudesc cu reportajele zilelor noastre.

Faptul că echilibrul şi buna funcţionare a societăţilor moderne depind de calitatea comunicării nu mai este de mult o noutate. Acest adevăr implică însă asumarea tuturor responsabilităţilor legate de procesele complexe de comunicare atât de către conducătorii diferitelor instituţii, cât şi de cei care au misiunea să medieze între aceste organizaţii şi marele public : jurnaliştii, în lumea de astăzi, fluxurile comunicaţionale circulă cu mare viteză, pe spaţii uriaşe, aducând mereu informaţii mai recente, mai exacte, mai complexe despre evenimente sociale, economice, politice şi fenomene naturale, despre întâmplări neaşteptate şi procese de mult anticipate, despre personalităţi şi oameni obişnuiţi, în această lume complexă, jurnaliştii, singuri, nu ar putea să caute, să identifice, să verifice şi să redacteze toate informaţiile referitoare la aceste realităţi mereu în mişcare.

Revista presei reprezintă un instrument ideal daca este folosita in mod adecvat. Profesionistul in relaţii publice trebuie sa fie la curent cu tot ce este nou, evenimente ce ar putea schimba atitudinea si deschiderea fata de diversele subiecte. Tehnologia de astăzi te obliga sa fii la punct cu orice schimbare de moment, trebuie sa fim mereu la zi cu noile forme de media si sa ştim cum sa le folosim.

Relatia dintre revista presei si activitatea de relatii publice da nastere la o serie de intrebari cum ar fi: Care este importanta relaţiilor cu media si de ce relaţiile publice au vreo legătura cu acestea?, De ce relaţiile publice nu se afla in raport de excludere cu media si care este statutul fiecăruia?, Cum ar trebui sa arate un profesionist in relaţii publice sau pe scurt este bine ceea ce facem?, Aceasta este calea cea buna spre profesionalism?.

Capitolul 1: Relaţia dintre jurnalişti şi specialiştii în relaţii publice

1.1. Sistemul mass-media si actorii sai

Cel mai simplu mod de a cartografia universul atât de variat al presei e acela ce are drept criteriu suportul pe care este transmis mesajul; distingem astfel presa scrisă (textul este fixat pe un suport solid -hârtia) şi presa audiovizuală (textul e „fixat" pe unde hertziene). în cadrul fiecăruia din aceste sisteme funcţionează mai multe tipuri de clasificare.

1.1.1. Presa scrisă

Cel mai simplu criteriu de clasificare referitor la presa scrisă este ritmul de apariţie; distingem astfel publicaţii cu periodicitate zilnică (cotidienele), săptămânală, lunară, trimestrială, semestrială şi anuală. între ritmul de apariţie şi tipul de public pe care îl are o anumită publicaţie se stabileşte o corelaţie strânsă: pe măsură ce publicul este mai numeros şi mai eterogen (ceea ce presupune abordarea unor teme foarte variate), frecvenţa apariţiilor este mai mare. Un public de fani ai muzicii progresive sau de activişti ecologici nu poate consuma zilnic un produs mediatic ce tratează numai despre aceste preocupări (a căror tematică s-ar epuiza uşor într-un asemenea ritm); în schimb, milioanele de oameni obişnuiţi, ce au permanent nevoie de informaţii practice, referitoare la viaţa lor de zi cu zi, precum şi de prezentarea ultimelor evoluţii din politică, din economie sau cultură, de interpretarea unor evenimente sau tendinţe ale societăţii în care trăiesc, vor face apel zilnic la produsul mediatic ce conţine toate aceste date (şi multe altele). Această corelaţie oferă un prim indiciu util pentru reprezentantul biroului de presă ce doreşte să identifice publicaţiile adecvate pentru plasarea unor informaţii: dacă datele pe care doreşte să le transmită vizează un public foarte larg (sunt de interes general sau de maximă actualitate), el poate face apel la jurnaliştii ce lucrează la diverse cotidiene; dacă ele vizează un public limitat, cu un contur socioprofesional bine definit, atunci el trebuie să-i caute pe jurnaliştii de la publicaţiile specializate şi, eventual, pe aceia care ţin o rubrică de profil la ziarele cotidiene.