Raport de Persuasiune - OMG-urile - Salvare sau Genocid

Rezumat

In urma parcugerii raportului asupra OMG-urilor, va fi posibila o mai buna intelegere atat a conceptului , a momentului aparitiei sale, cat si a implicatiilor acestuia in contextul actual caracterizat printr-un boom tehnologic. In acest sens putem afirma ca OMG (organismele modificate genetic) este termenul cel mai folosit pentru a denumi un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale.

In cadrul acestui raport ne propunem să analizăm argumentele pro si contra alimentelor modificate genetic in scopul decantarii unor idei concludente care, eventual vor servi comportamentului consumatorului vis-a-vis de OMG-uri.

Argumentele aduse în favoarea alimentelor modificate genetic sunt :

• culturile sunt protejate împotriva bolilor şi dăunătorilor (de exemplu insecte şi viruşi), prin introducerea în aliment a unei gene care induce producerea unei toxine.

• alimentele modificate genetic au rezistenţă mare la schimbările de temperatură, au un aspect mai atrăgător, determinând clienţii să le cumpere;

• tehnicile de inginerie genetică contribuie la mărirea substanţială a producţiei de alimente. Un rezultat direct al creşterii producţiei îl constituie beneficiile aduse producătorilor, care înregistrează atât o creştere a veniturilor,cât și a vânzărilor.

Argumentele aduse contra alimentelor modificate genetic sunt:

• alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite

• alimentele modificate genetic pot modifica flora solului. Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre

• prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos

• chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri

I. Introducere

De-a lungul timpului omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta, insa in zilele noastre aceste preocupari au degenerat si astfel au aparut mult blamatele OMG-uri ( sau organismele modificate genetic).

In prima instanta, pentru o mai buna intelegere a subiectului dezabatut, este foarte importanta definirea si conceptului dar si stabilirea implicatiilor pentru a trasa o serie de argumente pro si contra OMG-urilor. Prin urmare, OMG-ul este un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice utilizate constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia.

Prima planta modificata genetic a fost introdusă in SUA in 1995. Există trei asemenea plante cultivate la nivel mondial: culturi insecticide (plantele functioneaza ca un insecticid, omorand insectele care le consuma), culturi rezistente la un erbicid neselectiv, care îin urma aplicării distruge toata flora din campul agricol, cu exceptia plantei modificate genetic si culturi care combina ambele aceste proprietati.

Principalele produse modificate genetic sunt soia (55%), porumb (25%), bumbac (14%), rapita (6%), dovleac, papaya, lucernă, iar principalii producători sunt SUA, Canada, Argentina, China, Brazilia.

Potrivit unui studiu recent, 62% din europeni sunt preocupati de prezenta organismelor transgenice ce pot aparea in alimentele care le ajung pe masa zilnic. Un sondaj de opinie realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania arata ca 78 % dintre romani nu vor sa dea banii pe alimente modificate genetic. De asemenea, 98% dintre cetateni considera ca etichetarea acestui tip de alimente este necesara, iar jumatate dintre ei cred ca aceste alimente pot afecta sanatatea.

In ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avant al geneticii conjugat si cu dezvoltarea in pararel a tehnlogiei, s-a putut obtine, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Astfel ca , daca initial sursele de hrana proveneau din natura, in ultima vreme s-a constatat o buna parte din alimente provin mai degraba din laboratoare de inginerie genetica decat din mediu natural.

Una dintre organizatiile mondiale abilitate- Greenpeace a propus o serie de recomandari vis-a-vis de aceast subiect, elaborand in acest sens si o clasificare in ceea ce priveste supermarket-urilor care opereaza in Romania. Aceastea presupun alinierea ofertei de marfuri ale comerciantilor cu cerintele romanilor care in proportie de % sunt reticenti la alimentele transgenice si sa garanteze ca vand alimente fara OMG pentru a proteja sanatatea oamenilor si a mediului.

Ca o tendinta de protectionism, supermarket-urile au luat o serie de masuri in ceea ce priveste comercilizarea OMG-urilor si in acest sens exista 3 categorii de comercianti ce se incriu in 3 liste dupa cum urmeaza:

1.Lista verde – pentru cei care garanteaza ca nu vand alimente MG nici in marcile proprii si nici in cele furnizate de alti producatori. (Billa, Kaufland, Plus, Profi).

2.Lista Orange- Cele care pot garanta absenta OMG doar pentru propriile marci se regasesc in (Carrefour, Metro, Selgros, Penny, XXL).

3. Lista rosie- Acele supermarket-uri care nu au putut sau nu au dorit sa garanteze ca nu vand alimente MG sunt prezente pe a ghidului (Auchan, Artima, CORA, La Fourmi, Mega Image).

Acest lucru este rezutat al tendintei tot mai pregnate de dezvoltare a CSR-ului si in tara noastra si este imbucurator faptul ca exista deja supermarket-uri care sunt receptive la dorinta romanilor de a se lipsi de alimentele modificate genetic.

Cu toate ca o evaluare riguroasa directa asupra oamenilor nu a avut loc inca, testele efectuate pe cobai atrag atentia asupra pericolului reprezentat de consumul organismelor modificate genetic. Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorător, mai ales in ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor nenăscuţi, in contextul in care se urmăreşte introducerea de cat mai multe OMG in alimentaţia umană, din raţiuni comerciale.

Intrucat parerile oamenilor de stiinta despre OMG-uri sunt impartite, acestea prezentand atat avantaje,cat si dezavantaje, in continuare vom incerca ca prin prezentarea tuturor implicatiilor acestora sa trasam cateva idei concludente referitoare la acest subiect atat de actual.