Tehnici de Comunicare

Conceptul de comunicare

Comunicarea reprezintă un proces de interacţiune între persoane, grupuri, ca relaţie mijlocită prin cuvânt, imagine, gest, simbol sau semn. Prin intermediul ei, indivizii îşi împărtăşesc cunoştinţe, experienţe, interese, atitudini, simţăminte, opinii, idei.

Comunicarea, înseamnă a spune celor din jur cine eşti, ce vrei, pentru ce doreşti un anumit lucru şi care sunt mijloacele pe care le vei folosi pentru a-ţi atinge ţelurile. În acest sens, a comunica înseamnă şi a tăcea, a aştepta răspunsul, reacţia celui căruia ai vrut să-l anunţi că exişti şi chiar vrei să-i spui ceva.

Comunicarea este "un proces prin care un emiţător transmite informaţii receptorului prin intermediul unui canal,cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte". A. Karl Buhler.

“Comunicarea este procesul împărtăşirii cu o altă persoană sau cu alte persoane a cunoştinţelor, intereselor, atitudinilor, opiniilor, sentimentelor şi ideilor”.Larry A. Samvar, Jack Milts.

“Comunicarea este un proces, de regulă, intenţionat de transfer de informaţie şi înţelegere între indivizi, grupuri, niveluri sau subcomponente organizaţionale şi organizaţii în întregul lor”. Şerban Iosifescu.

Încercând să confere comunicării o nuanţă de riguoare, Şcoala de la Palo Alto, a formulat principii (axiome) ale comunicării. Acestea sunt:

- „comunicarea este inevitabilă” sau „non-comunicarea este imposibilă”; conform acestui principiu tot omul comunică, orice comportament are valoare comunicaţională, indiferent dacă există sau nu indici, semne sau semnale.

- comunicarea se dezvolta pe doua planuri: planul conţinutului şi planul relaţiei.

- „comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat în termeni cauză-efect sau stimul- răspuns”; aceasta se datorează faptului că, omul, comunică în fiecare moment cu întreg trecutul sau şi cu toate experienţele acumulate.

- „comunicarea se bazează atât pe informaţie în forma digitală (procesată de sistemul nervos central), cât şi pe informaţie analogică(procesată de sistemul neurovegetativ)”

- comunicarea implică raporturi de putere între parteneri, iar schimburile care au simetrice loc între ei pot fi simetrice sau complementare”; în schimburile parteneri comunica de pe poziţii de egalitate, iar în schimburile complementare, adoptă comportamente compatibile sau joaca roluri distincte, au putere diferită, statut social sau ierarhic diferit.

- comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a comportamentelor; oamenii sunt diferiţi, percep diferit realitatea şi au interese obiective diferite.

Scopul comunicării

Ori de câte ori vorbim sau scriem, încercăm să convingem şi să ne convingem, să explicăm ,să informăm sau să fim informaţi, să educăm sau să fim educaţi,să impresionăm, să amuzăm şi să ne amuzăm,a ne exprima puncte de vedere, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:

-să fim auziţi sau citiţi (receptaţi);

-să fim înţeleşi;

-să fim acceptaţi;

-să provocăm o reacţie (schimbare de comportament sau de atitudine, a unei opinii).