Cuprins
- 1. TEMA PROIECTULUI.4
- 2. LOCUL DE DOCUMENTARE. .6
- 2.1 Descrierea sumară a unităţii.6
- 2.2 Modul de rezolvare a problemei în unitate.7
- 3. PREZENTAREA DE PRINCIPIU A SOLUŢIEI PROPUSE.11
- 3.1 Prezentarea centrului de prelucrare DMC 63V.11
- 3.1.1 Aspecte generale.11
- 3.1.2 Performanţele in procesul de aşchiere a centrului de
- prelucrare DMC 63V.11
- 3.2 Echipamentul CNC al centrului de prelucrare DMC 63V.15
- 3.2.1 Elementele de bază ale unui sistem CNC.15
- 3.2.2. Maşina-unealtă cu comandă numerică.15
- 3.2.3 Sistemul cartezian de coordonate.18
- 3.2.4. Sistemul polar de coordonate.20
- 3.2.5 Originea sistemului de coordonate cartezian.21
- 3.3 Scule utilizate la centrul de prelucrare DMC 63V.23
- 3.4 Realizarea tehnologiei de fabricaţie utilizând CAMWorks 99.26
- 3.4.1 Alegerea maşinii si parametrilor.27
- 3.4.2 Alegerea semifabricatului.29
- 3.4.3 Definirea entităţilor prelucrabile.30
- 3.4.4 Generaarea planului de operaţii.31
- 3.4.5 Generarea traiectorilor sculelor aşchietoare.33
- 3.4.6 Stimularea realizării piesei.36
- 3.4.7 Realizarea programului NC.37
- 4. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL.39
- 4.1 Stabilirea adaosului de prelucrare.39
- 4.2 Alegerea sculelor.40
- 4.2.1 Pentru degroşare.40
- 4.2.2 Pentru semifinisare.40
- 4.2.3 Pentru finisare.40
- 4.3 Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere.40
- 5. CACLCULUL ECONOMIC AL PIESEI MATRIŢĂ TIP 1.43
- 6 ASPECTE DE PROTECŢIA MUNCII.48
- 7. BIBLIOGRAFIE.50
- ANEXE.52
Extras din proiect
Cap. 1: Tema proiectului
Cercetări privind posibilităţile de fabricaţie a matriţelor prin injecţie pe centrele de prelucrare cu comandă numerică
Lucrarea de faţă face o analiză de executie a pieselor de profil complex-de tip matriţe-pecentrele de prelucreare DMC 63 V, recent achizitionat de Catreda de TCM, cu utilizarea calculatorului atât la proiectarea pieselor cat şi a produselor tehnologice de execuţie a acestora prin prelucrari mecanice de aşchiere.
Problemele concrete prezentate în aceasta lucrare se referă la:
• Prezentarea şi descrierea posibilitaţilor de prelucrare pe care le au centrele de prelucrare DMC 63V, in vederea utilizarii acestora la capaticitate maximă.
• Studierea şi descrierea modului de programare a centrelului de prelucrare în vederea punerii în funcţiune a cestuia.
• Sistemul CAD/Cam pentru executarea prelucrărilor prin aşchiere.
• Proiectarea si executarea pe centrul de prelucrare DMC 63V a unei piese complexe de tip matriţă,conf. Fig.1,pentru a demonstara posibilitaţile de prelucrare aacestuia.
Lucrarea nu va trata problemele speciale ale ansamblului din care fac parte piesele
executate, ci numai acele legate de proiectarea şi executarea suprafeţelor caracteriyate de o complexitate marită.
Datorita complexitaţii marite a unor suprafeţe ale pieselor executate, proiectarea acestora, a procesului tehnologic de prelucrare şi execuţia efectivă ridică probleme care se pot rezolva favorabil prin utilizarea sistemelor CAD/CAM.
a. Placa 2
b. Placa 1
Fig. 1 Matriţă de injectat
Cap. 2: Locul de documentare
Documentarea s-a efectuat la:
UTC-N, Facultatea de construcţii de maşini, catedra T.C.M.
B-ul. Muncii nr. 103-105, loc. Cluj Napoca, cod 3400, jud. Cluj
Tel.: +(40)64 – 415001
Fax: +(40)64 – 415054
2.1 Descrierea sumară a unităţii
În 1920 la 1 februarie se înfiinţează „Şcoala Superioară Industrială” având sediul în clădirea de pe strada George Bariţiu (actualul sediu al facultăţilor de profil electric-electronic-calculatoare).
După 2 ani se transformă în „Şcoala de Subingineri Electromecanici”, la vremea aceea unica şcoală cu profil electromecanic din România.
În 1948 în locul ei apare „Institutul de Mecanică” care în 1964 se transformă în „Institutul Politehnic” care cuprindea trei facultăţi:
- Construcţii
- Mecanică
- Electrotehnică
În 1990 din nucleul iniţial se desprind noi facultăţi, astfel încât structura institutului cuprinde:
- Facultatea de Automatică şi Calculatoare
- Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii
- Facultatea de Electrotehnică
- Facultatea de Construcţii de Maşini
- Facultatea de Mecanică
- Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
În 1992 institutul primeşte actuala denumire „Universitatea Tehnică Cluj Napoca”.
Doi ani mai târziu se înfiinţează „Colegiul Univesitar Tehnic, Economic şi de Administraţie”, iar după alţi 4 ani ia fiinţă Facultatea de Arhitectură şi Urbanism.
Preview document
Conținut arhivă zip
- DMC 63V.doc
- h2.JPG
- Plansa mare.doc
- PLANSA MARE2.doc
- STEFANESCU2.mcd