Evaluarea Gradului de Poluare Produs de Lucrările de Construcție ale Unei Autostrăzi asupra Factorilor de Mediu

Domeniu: Construcții

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 92 în total

Cuvinte : 30375

Mărime: 193.82KB (arhivat)

Publicat de: Maxim Munteanu

Puncte necesare: 13

UNIVERSITATEA TEHNICǍ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICǍ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cuprins
1. Prezentarea Obiectivului 4
1.1. Denumirea proiectului 4
1.2. Amplasament 4
1.3. Realizarea şi funcţionarea obiectivului 4
1.4. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei 4
1.5. Descrierea proiectului 5
1.5.1. Traseul in plan 6
1.5.2. Descrierea traseului în profil longitudinal 8
1.5.3. Profilul transversal tip 8
1.5.4. Lucrări prevăzute pentru pregătirea patului drumului şi realizarea terasamentelor 9
1.5.5. Lucrări pentru realizarea sistemului rutier 10
1.5.6. Lucrări de colectare şi evacuare a apelor 10
1.5.7. Lucrări de poduri, pasaje, viaducte 12
1.5.8. Ziduri de sprijin 12
1.5.9. Parapeţi de protecţie 12
1.5.10. Protecţia taluzurilor înalţi 13
1.5.11. Amenajarea intersecţiilor cu drumurile naţionale, judeţene, locale şi de exploatare 13
1.5.12. Amenajarea zonelor de parcare 13
1.5.13. Amenajarea drumurilor de exploatare intersectate de varianta de ocolire 14
1.5.14. Măsuri speciale 14
1.5.15. Semnalizare orizontală şi verticală 14
2. Principalele procese tehnologice din cadrul obiectivului analizat 15
2.1. Procese tehnologice 15
2.2. Determinarea emisiilor produse în amplasament 19
3. Analiza calităţi factorilor de mediu pe traseul obiectivului analizat 21
3.1. Apa 21
3.1.1. Apele subterane 21
3.1.2. Apele de suprafaţă 21
3.1.3. Apa potabilă 22
3.1.4. Alimentarea cu apa a populaţiei şi epurarea apelor uzate 22
3.1.5. Apele uzate 22
3.2. Aerul 23
3.2.1. Condiţii de clima şi meteorologice din zona 24
3.2.2. Informaţii despre temperatura, precipitaţii, vânt dominant, radiaţie solară 24
3.2.3. Debite masice şi concentraţii de substanţe poluante în aer 25
3.2.4. Debite şi concentraţii masice de poluanţi estimate a fi evacuate în mediu comparativ cu standardele în vigoare 30
3.3. Solul 32
3.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat 32
3.3.2. Caracteristicile tipurilor de sol. 32
3.3.3. Aspecte privind calitatea şi folosinţa solurilor din zona 33
3.4. Geologia subsolului 34
3.4.1. Geomorfologia 34
3.4.2. Condiţii geologice din amplasament 35
3.4.3. Seismicitatea 36
3.4.4. Potenţialul producerii alunecărilor. 36
3.4.5. Caracterizarea terenului de fundare 36
3.4.6. Caracteristici hidrogeologice 37
3.5. Biodiversitatea 37
3.5.1. Vegetaţia 37
3.5.2. Fauna 38
3.5.3. Habitatele naturale, rezervaţii naturale 38
3.6. Peisajul 41
3.7. Mediul social şi economic 42
3.7.1. Date demografice şi starea de sănătate a populaţiei 42
3.7.2 Planuri de dezvoltare a zonei 44
3.7.3 Zone şi obiective de interes naţional 44
4. Surse de poluare datorate construcţiei 46
4.1. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi 46
4.2. Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi 47
4.2.1. Surse existente si posibile de poluare a aerului 45
4.2.2. Informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului 50
4.3. Surse de poluare a solului şi subsolului 52
4.3.1 Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de construcţie 52
4.3.2. Surse de poluare existente pe traseul variantei ocolitoare 53
4.4. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 53
4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii (inclusiv traficul de şantier) 53
4.4.2. Niveluri de zgomot şi vibraţii la limitele incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat 56
4.5. Surse de poluare a florei şi faunei. 57
4.6. Deşeuri 69
4.6.1. Deşeuri inerte şi nepericuloase 69
4.6.2. Deşeuri toxice şi periculoase 60
4.6.3. Modul de gospodărire a deşeurilor 60
5. Impactul produs de sursele de poluare asupra factorilor de mediu 65
5.1. Impactul produs asupra apelor în perioada de construcţie 67
5.2. Impactul produs asupra aerului. 68
5.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului 71
5.4. Impactul produs asupra florei şi faunei. 73
5.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi altor obiective 74
6. Măsuri de reducere a impactului negativ generat în perioada de construcţie 84
6.1. Măsuri de protecţie a apelor 85
6.2. Măsuri de protecţie a aerului 87
6.3. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului 89
6.4. Măsuri sau echipamente de protecţie împotriva zgomotului 89
6.5. Măsuri de protecţie a florei şi faunei 90
6.6. Măsuri de protecţie a siturilor arheologice şi istorice 91
6.7. Măsuri de protecţie a factorului uman 91
6.6. Măsuri compensatorii în caz de strămutare a populaţiei 92

Extras din proiect

1. Prezentarea obiectivului

1.1. Denumirea proiectului

Construcţie varianta de ocolire a municipiului Reghin.

Faza: Studiu de fezabilitate.

1.2. Amplasamentul

Judeţul Mureş, Municipiul Reghin, între drumurile naţionale DN15, DN16, DN15A şi drumurile judeţene şi locale intersectate.

Oraşul Reghin se află amplasat la intersecţia a două axe de intensitate şi veche circulaţie, una pe valea Mureşului şi alta pe valea Gurghiului. Face parte din judeţul Mureş, fiind al doilea oraş ca mărime din judeţ după Târgu Mureş.

1.3. Realizarea şi funcţionarea obiectivului

Perioada de execuţie propusă pentru traseul variantei ocolitoare este de 1 an. Timpul şi programul de funcţionare al obiectivului proiectat nu este limitat.

1.4. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Municipiul Reghin se află la intersecţia a trei drumuri naţionale DN 15, DN 16, DN 15A şi este traversat de calea ferată 405 Târgu Mureş – Deda.

Drumul naţional 15 se desfăşoară în zona de luncă a râului Mureş, realizând legătura între oraşele Bacău – Piatra Neamţ – Topliţa – Reghin – Târgu Mureş, drumul naţional 16 între Cluj Napoca – Apahida – Reghin, iar drumul naţional 15A Bistriţa – Sărăţel – Reghin.

Din Reghin pornesc un număr mare de drumuri judeţene şi drumuri comunale modernizate/nemodernizate, care realizează legătura satelor şi comunelor din zonă cu municipiul.

În prezent traficul de tranzit se desfăşoară în apropierea zonei centrale a municipiului. Trebuie subliniat faptul că străzile oraşului sunt foarte înguste, cu pante longitudinale mari, intersecţii înguste, curbe cu raze mici etc. Aceşti factori conduc la condiţii de circulaţie foarte grele, degradarea şi uzura sistemului rutier de pe arterele existente datorită suprasolicitărilor din traficul greu şi intens, creşterea numărului de accidente, poluarea semnificativă a mediului pe toată suprafaţa zonei centrale a oraşului.

Creşterea traficului cât şi sporirea siguranţei în circulaţia rutieră impune eliminarea punctelor periculoase situate pe acest sector, prin realizarea unei variante de ocolire care va asigura legăturile între drumurile naţionale, judeţene şi locale şi va conduce la:

– sporirea capacităţii de circulaţie prin mărirea fluenţei traficului;

– decongestionarea traficului din municipiu;

– realizarea unui confort pentru participanţii la trafic;

– mărirea siguranţei circulaţiei;

– reducerea numărului de accidente;

– îmbunătăţirea mediului din municipiu prin reducerea noxelor şi a poluării sonore.

S-au prezentat patru variante de soluţii tehnico-economice, urmând ca soluţia cea mai convenabilă să fie promovată pentru a fi tratată în cadrul studiului de fezabilitate a proiectului tehnic şi apoi a detaliilor de execuţie.

1.5 Descrierea proiectului

În acest capitol sunt descrise sumar cele patru variante studiate:

a) VARIANTA I – Reghin SUD – VEST

Varianta de ocolire se desprinde din DN 15 ( traseul nou dintre Periş şi Petelea, care la ora actuală se află în execuţie ) din apropierea km: 97+000, spre stânga, traversează râul Mureş, ocoleşte localitatea Apalina la vest, intersectează DN 16 în apropierea km: 89+200, ocoleşte municipiul la nord-vest pe un sector de deal cu diferenţe mari de nivel, văi şi versanţi ce prezintă instabilitate, şi revine în DN 15 la km: 110+000.

Lungimea aproximativă a traseului: 14,00 km

b) VARIANTA I-A – Reghin VEST

Varianta de ocolire se desprinde din DN 15 în apropierea km: 103+400, spre stânga, traversează râul Mureş, canalul Morii, ocoleşte municipiul Reghin pe partea de vest,între Reghin şi Apalina, intersectează DN 16 în apropierea km: 87+500, ocoleşte municipiul la nord-vest şi revine în DN 15 la km: 110+000. Porţiunea de variantă dintre DN 16 şi revenirea în DN 15 este comună cu varianta I.

Lungime traseu: 12,00 km

c) VARIANTA II – Reghin – EST

Varianta de ocolire se desprinde din DN 15 în apropierea km: 103+400, spre stânga, traversează râul Mureş, canalul Morii, ocoleşte municipiul Reghin pe partea de vest,între Reghin şi Apalina , se intersectează cu DN 16 în apropierea km: 87+500; iar spre dreapta traversează calea ferată, ocoleşte zona industrială la limita municipiului, trece pe lângă unitatea militară, traversează râul Gurghiu şi râul Mureş, traversează calea ferată şi revine în DN 15 la km: 110+000. Porţiunea dintre DN 16 şi DN 15 km 103+400 este comună cu varianta I-A.

Lungime traseu: 10,50 km

d) VARIANTA II-A – Reghin – EST

Varianta de ocolire se suprapune peste traseul variantei II şi are în vedere ocolirea unităţii militare situate între municipiul Reghin şi comuna Solovăstru, în ideea în care trecerea între zona industrială şi unitatea militară nu este posibilă.

Lungime traseu: 14,00 km

1.5.1 Traseul in plan

Trebuie subliniată complexitatea şi dificultatea traseului sub aspectul configuraţiei geomorfologice şi a obstacolelor naturale precum şi a căilor de transport (rutiere şi feroviare) care caracterizează întreaga zonă pe care se propune realizarea variantei de ocolire a municipiului Reghin.

Traseul centurii de ocolire descrie un semicerc care porneşte din partea sud-vestică a municipiului şi se termină în extremitatea nord-estică la limita dintre localităţile Reghin şi Suseni.