Baza de impozitare TVA import

Capitolul 1. Aspecte generale privind taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este principalul impozit indirect datorat la bugetul statului, fiind perceput asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al producției și al distribuției de bunuri.

Fiind un impozit pe consum, cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final, entitățile având rolul de a colecta și vărsa la bugetul statului taxa pe valoarea adaugată.

Din punct de vedere economic, valoarea adaugată este un indicator care permite măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale. Valoarea adăugată poate fi definită ca diferență între valoarea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere și cea a serviciilor și bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare.

Aspectele legate de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate prin Legea nr. 227/2014 privind Codul Fiscal, normele de aplicare a Codului fiscal, precum și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

1.1. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Conform reglementărilor în vigoare, se cuprind în sfera de aplicare a TVA operațiunile impozabile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

c) sunt efectuate de persoane impozabile;

d) rezultă din una dintre activitățile economice prevăzute de lege.

Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei sunt:

- Livrarea de bunuri

- Prestarea de servicii

- Schimbul de bunuri sau servicii

- Achiziții intracomunitare de bunuri

- Importul de bunuri.

A) Livrarea de bunuri

Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar.

Următoarele operațiuni sunt considerate livrări de bunuri:

a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei sume scadente, cu excepția contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.

Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată operațiunile de preluare de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru:

a) a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată,

b) a fi puse la dispoziția altor persoane în mod gratuit;

c) a fi utilizate în scopul unor operațiuni care nu dau drept integral de deducere.

Condiția este ca taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente să fi fost dedusă total sau parțial.

Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.

Livrarea intracomunitară de bunuri este o operațiune scutită de TVA cu drept de deducere, dacă sunt respectate următoarele condiții:

- Beneficiarul comunică un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru;

- Bunurile sunt expediate sau transportate către un alt stat membru decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Transferul cuprinde operațiuni care nu presupun o tranzacție. Acesta este asimilat livrărilor intracomunitare cu plată.

Transferul reprezintă expedierea sau transportul de către o persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, de bunuri aparținând activității sale economice din România într-un alt stat membru, în scopul desfășurării activității sale economice.

B) Prestarea de servicii

Prestarea de servicii reprezintă orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.

Ca și în cazul livrărilor de bunuri, sunt asimilate prestărilor de servicii:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;

b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul și/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;

d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:

a) utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite în cadrul activității economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;

b) serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu sau al angajaților acesteia sau pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice.