Comercializarea mărfurilor prin magazine

ARGUMENT

Pentru a înţelege competenţele specifice în domeniul economiei întreprinderii a fost necesar sa pătrundem în cunoaşterea funcţiunilor unei întreprinderi şi a probabilităţii adaptării deciziei de organizare şi funcţionare a acesteia.

Alegând această temă am ajuns la concluzia ca întreprinderea poate fi privită şi analizată atât din punct de vedere al proceselor care se desfăşoară în interiorul ei, cât şi din punct de vedere al structurii care stă la baza desfăşurării acestor procese economice. Problemele expuse în această lucrare abordează o tematică de maximă actualitate pentru evoluţia economiei româneşti şi scoate în evidenţă problemele de bază care definesc activitatea economică a întreprinderii.

Competenţele urmărite în această temă de proiect sunt următoarele:

1. Conţinutul activităţii, rolul economic si funcţiile comerţului cu amănuntul(comerţului prin magazine)

2. Evoluţia formelor de distribuţie cu amănuntul în România.

3. Contabilitatea mărfurilor.

4. Comerţul cu amănuntul în prezent.

Comerţul cu amănuntul se situează pe un stadiu evolutiv inferior,deşi piaţa românească are un potenţial de dezvoltare foarte mare. Cheia reuşitei unui operator cu amănuntul este diferenţierea şi avantajul competitiv. Apar şi schimbări în domeniul producţiei de bunuri de consum determinate de mutaţiile din domeniul distribuţiei.

S-a considerat necesară precizarea sub formă diacronică şi sincronică a unor aspecte esenţiale în fundamentarea şi formularea politicilor comerciale ce urmează a fi promovate în diferite zone de piaţă.

Comerţul cu amănuntul reprezintă o formă a circulaţiei mărfurilor ce constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor în cantităţi mici şi în stare de a fi reîntrebuinţate. Acesta presupune o serie de relaţii juridice, bancare, economice de schimb şi relaţii de muncă.

Înterprinderile comerciale cu amănuntul se aprovizionează cu mărfuri de la comercianţi cu ridicata sau de la producatori şi apoi le vând către consumatori. Mărfurile care se vând prin comerţul cu amănuntul sunt destinate în cea mai mare parte consumului individual, desfăcându-se în partizi mici. În momentul vinderii lor acestea părăsesc sfera circulatţei, întrind în sfera consumului.

Cele patru componente ale pieţei globale sunt:

-Piaţa bunurilor şi serviciilor

-Piaţa capitalurilor

-Piaţa schimburilor monetare

-Piaţa forţei de muncă.

Proiectul prezintă în mod cert dezvoltarea hipermarketurilor şi mall-urilor din România. Apariţia acestora a contribuit sustanţial la dezvoltarea economiei.

În prezenta lucrare sunt prezentate o serie de funcţii specifice în cadrul circulaţiei mărfurilor:

a. Cumpărarea mărfurilor în vederea revinderii in cantităţi mici.

b. Asigurarea prezenţei unităţilor întreprinderii în toate zonele, localităţile şi punctele populate.

c. Asigurarea unui sortiment foarte larg şi extrem de complex de produse.

Lucrarea de faţă prezintă de asemenea definiţia comerţului, analiza rolului economic al comerţului cu amănuntul, tipuri de forme de distribuţie, dezvoltarea hypermarket-urilor, precum şi evoluţia comerţului cu amănuntul.

Proiectul evidenţiază de asemenea şi importanţa activităţilor de marketing, funcţie esenţială a întreprinderii.

Un rol important în cadrul sistemelor de distribuţie a mărfurilor revine comerţului cu amănuntul, care, alături de comerţul cu ridicata, reprezintă o verigă intermediară în fluxul relaţiilor producător-consumator. Într-o asemenea accepţiune, cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi oferă atât orientarea, cât şi instrumentarul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulaţiei mărfurilor.

Conţinutul activităţii,

rolul economic şi funcţiile comerţului cu amănuntul

La fel cu celelalte domenii care formează structura procesului de distribuţie a mărfurilor şi comerţul cu amănuntul prezintă o problematică deosebit de complexă, atât sub aspectul activităţilor economice desfăşurate, cât şi al sistemului de relaţii generale. Aceasta face ca însuşi sistemul de definire şi conturare a conţinutului, a rolului şi a funcţiilor sale să prezinte unele aspecte dificile şi extrem de pretenţioase din punctul de vedere al analizei lor în timp, creând chiar etapizări şi localizări punctuale. Pentru a răspunde unor asemenea exigenţe, specialistul american Philip Kotler, într-o lucrare relativ recentă, publicată în România în anul 1997 - “Managementul marketingului” - încearcă o conturare mai pragmatică a respectivului concept, pornind de la ideea potrivit căreia “noţiunea de comerţ cu amănuntul include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii finali, spre a fi folosite în scopuri personale, necomerciale”. Potrivit părerii specialistului respectiv, “orice organizaţie care practică acest gen de comerţ - fie că este vorba de producători, detailişti sau grosişti efectuează comerţ cu amănuntul”, necontând “cum sunt vândute mărfurile sau serviciile (de către vânzător sau prin poştă, cu ajutorul telefonului sau prin utilizarea unui automat de vânzare) şi nici unde sunt vândute acestea (într-un magazin, pe stradă sau la domiciliul

consumatorului)”. Kotler punctează astfel principalele aspecte privind conţinutul activităţii, agenţii economici posibil a fi implicaţi cât şi formele de vânzare întâlnite în comerţul cu amănuntul.