Contabilitate

1. Marketingul  teorie si practica

Ultimele decenii ale acestui secol au impus un nou concept  MARKETING  ce se vehiculeaza cu mare frecventa atât în teorie cât si în practica social-economica.

Marketingul modern este considerat astazi factorul esential al succesului unei organizatii, indispensabil în dezvoltarea sa economico-sociala, solutie miraculoasa ce rezolva problemele acesteia, instrument de baza în atingerea marilor performante, dar si în evitarea riscului.

El a devenit omniprezent întrucât infuenteaza viata fiecaruia, fiind mijlocul prin care se ofera oamenilor nivelul de trai (Ph. Kotler, J. Saunders, G. Armstrong, V. Wong  Principiile marketingului  editia europeana, Ed. Teora 1998, p. 52).

1.1. Puncte de vedere privind definirea marketingului

Conceptul de marketing [1] , formulat la începutul secolului nostru, a cunoscut o dezvoltare rapida, ce reflecta evolutia economico-sociala a acestui veac si marcheaza în fapt trecerea de la societatea de productie la o societate de consum (P.L. Dubois, A. Jolibert, Marketing, teorie si practica, vol. I Ed. Economica 1989 Paris, tradusa în limba româna si editata sub egida Universitatii de Stiinte Agricole din Cluj-Napoca 1992 p.1).

În lucrarile de specialitate sunt prezentate numeroase opinii referitoare la continutul marketingului, cele mai multe abordând în mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economica sau modul de activitati economice, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, de schimbare sau transformare a produselor etc., fie ca o filozofie, ca o functiune a întreprinderii moderne, ca o functie manageriala, ca o structura de institutii etc.

Aceasta demonstreaza ca marketingul este un fenomen deosebit de complex ce îmbina teoria cu practica, fiecare punct de vedere relevând o latura sau alta a acestuia. Practic  subliniaza M. Baker  fiecare lucrare legata de marketing începe cu o alta definitie (M.J. Baker  Marketing  Ed. S.C. Stiinta si Tehnica S.A. Bucuresti, 1996, p.16).

Interesul deosebit acordat mai ales de economisti, dar nu numai de ei, acestui nou concept, s-a concretizat într-o multitudine de definitii, care reflecta puncte de vedere de o mare diversitate, precum si evolutia în decursul timpului.

Astfel, M. J. Baker, în lucrarea amintita dupa ce inventariaza 12 definitii, expune si cele trei categorii de definitii pe care le-a sintetizat Keith Croisier în baza analizei a peste 50 de definitii. (Ce anume este marketingul în Quarterly Review of Marketing  ian. 1975).

El trage concluzia, ca definitiile cercetate privesc marketingul: ca un proces, ca o filosofie si ca pe o orientare prezenta atât la producator, cât si la consumator.

O sinteza a opiniilor exprimate în perioada postbelica a condus pe specialisti (P.L. Dubois,A. Jolibert, op. cit. p.2) la concluzia ca în evolutia marketingului s-au conturat trei etape:

I - caracterizata prin extinderea lui, introducând notiunea de schimb;

II - concentrata spre marketing ca stiinta;

III - preocupata de utilizarea schematica a conceptului si dezvoltarea folosirii lui într-o modalitate cât mai diferentiata.

Dupa parerea profesorului Johan Arndt, unul din primii teoreticieni ai marketingului, într-un articol publicat în 1984 Antropologia sistemelor de marketing: simboluri, întelesuri si moduri de viata în retelele internationalizate, (Proceeding International Research Seminar of Industrial Marketing, Academia de Stiinte Economice din Stockholm (citat de M. J. Baker  op. cit. p.19), pentru notiunea de marketing se pot distinge trei perioade principale:

- conceptul de marketing

- conceptul largit de marketing

- noul concept institutionalizat

Daca analizam modul în care a fost definit conceptul de marketing pe parcursul acestor etape, putem distinge doua categorii de definitii: (C. Florescu (coordonator)  Marketing, Marketer, Buc. 1992 p.18-20; I. Popa  Tranzactii internationale, Editura Recif Bucuresti, p.133-134).

I - definitii clasice (narrow definitions)  cele vechi, cu o sfera restrânsa, îngusta, potrivit carora marketingul se preocupa sa dirijeze fluxul de la producator la consumator (Committee of Definison, Ralph S. Alexander, Chairman Marketing Definittion: A. Glossary of Marketing Terms, American Marketing Association, Chicago 1960, p. 15), orientat spre vânzare, transpus în activitatea practica prin imperativul vinde ce ai produs!.

II  definitii moderne (broad definition), de ampla extindere, complexe, care abordeaza marketingul ca pe un proces economico-social si care se impune în practica prin imperativul sa produci numai ceea ce se poate vinde.

Aceasta noua acceptiune a marketingului, afirmata în perioada postbelica, este rezultatul îndelungatelor eforturi de generalizare a experientei practice si teoretice la care si-au adus contributii importante specialisti de marca americani, englezi, francezi si din alte tari dezvoltate ale lumii, care au reusitsa evidentieze trasaturile caracteristice, functiile, mobilurile si scopul noii orientari a activiatii agentilor economici. Ele reflecta sistematizarile conceptuale pe care le-a cunoscut marketingul, accentuând rolul lui în sublinierea prioritatii ce trebuie acordata consumatorului, vizând cum sublinia Huston (F.S.Huston  The Marketing Concept : What it is and what it is not  Journal of Marketing 50,2,81-87, 1986), organizarea unei orientari simultane spre consumator si spre profit.

Astfel, Ph. Kotler considerat unul din corifeii marketingului, a impus o definitie de larga circulatie, în care precizeaza ca, la modul cel mai general, marketingul trebuie privit ca activitatea umana orientata în directia satisfacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului (Principles of Marketing  Third Edition, Prentince  Hall, Inc. Englewood Cliffs, New Jersey 1986 p.4).