Contabilitatea Decontărilor cu Clienții și Furnizorii

INTRODUCERE

Practica contabilă a oricărei economii de piaţă nu poate fi concepută fără utilizarea unor principii de bază. În acest sens se are în vedere faptul că în activitatea practică se pot întâlni operaţii contabile pentru care nu există stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar soluţionarea lor se poate înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifică necesitatea existenţei, cunoaşterii şi înţelegerii corecte a conţinutului lor.

Contabilitatea entităţilor economice din România este organizată în dublu circuit. Informatiile publicate terţilor, utilizate şi de unitate sunt furnizate de contabilitatea financiară, iar informaţiile confidenţiale, utilizate numai de unitate, sunt furnizate de contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiară numită şi generală, are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor care afectează patrimoniul unităţii, spre a determina rezultatul financiar al acesteia.

In categoria decontărilor cu terţii sunt delimitate toate datoriile şi creanţele faţă de terţe persoane. De asemenea, sunt incluse şi decontările între exerciţiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exerciţiu la altul. Contabilitatea terţilor asigură informaţia necesară pentru evidenţa datoriilor şi creanţelor întreprinderii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului, asociaţii respectiv acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi. Informaţiile legate de scadenţa activelor şi datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii. Nu sunt incluse în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi creanţele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite, respectiv acordate de întreprindere.

Aşadar, putem aprecia că obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii utile luării deciziilor menite să asigure o imagine fidelă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.

.

Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă fiind fundamentală şi utilă pentru teoria şi practica contabilă, cu dorinţa de a aduce la cunoştiinţă importanţa acestui domeniu.

Ca viitor contabil este inevitabil să se ţină contabilitatea unei firme fără a se cunoaşte în profunzime conturile de furnizori şi clienţi. Aceştia sunt unii dintre principalii factori care stau la baza funcţionării unei firme.

Am fost tentată de ideea de a prezenta contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii, în special datorită influenţei trecute, prezente şi viitoare a standardelor internaţionale de contabilitate (IAS/ IFRS), care sunt aplicate şi în ţara noastră prin intermediul reglementărilor Uniunii Europene (în special Directivele a IV-a şi a VII-a, actualizate).

Lucrez şi în mare parte la locul meu de muncă cu asta mă ocup, să verific cum s- au făcut decontările între clienţi şi entitatea la care sunt angajată sau în ce fel sunt plătiţi furnizorii. Studierea sau întocmirea unor contracte sau a unor acte adiţionale este una din responsabilităţile mele, de acea ştiu practic cum funcţionează aceste decontări. Modul de aplicare al lor nu este întotdeauna respectat de către toţi managerii, deoarece sunt unele persoane care nu îşi respectă obligaţiile din contracte, şi astfel se ajunge la procurarea lor pe cale legală.

Dintotdeauna contabilitatea şi-a atras calitatea de matrice sau punct de referinţă pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu şi implicit practica în domeniu. O preocupare principală a fost utilizarea şi valorificarea unei bibliografii actuale, de cel mai înalt nivel, opera unor specialişti recunoscuţi în România şi pe plan internaţional.

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

În această lucrare am încercat să aplic principiile contabilităţii şi să fac înregistrările contabile aferente fiecărei operaţiuni, exact la fel cum se fac ele în contabilitate. Am încercat de asemenea să arăt că în România se foloseşte sistemul dualist, adică se ţine şi contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune. În toate rapoartele date către autorităţi vor fi predate datele existente în contablitatea financiară, deoarece aceasta este cea mai importantă, cea de gestiune fiind folosită doar de entitate.

În primul capitol voi face o introducere în contabilitatea clienţilor şi a furnizorilor şi voi încerca să descriu pe rand toate principiile contabilităţii şi toate regulile care trebuie respectate pentru a se putea face înregistrările corecte în contablitate. Tot în acest capitol voi arăta care sunt documentele pe baza cărora se pot face decontări în contabilitate şi procedura de lucru utilizată de majoritatea entităţilor comerciale din România.