Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I – Organizarea contabilităţii instituţiilor publice – cadrul general 5
- 1.1.Obiectul şi metoda contabilităţii publice 5
- 1.2.Organizarea contabilităţii instituţiilor publice şi răspunderea pentru organizarea acesteia 6
- 1.3.Documentele de evidenţă 10
- 1.4.Registrele de contabilitate.Balanţa de verificare 13
- 1.5.Păstrarea, arhivarea, reconstituirea documentelor 17
- 1.6.Introducere la Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Publice 18
- CAPITOLUL II – Situaţiile financiare ale instituţiilor publice 20
- 2.1.Scopul situaţiilor financiare 20
- 2.2.Componentele situaţiilor financiare 21
- 2.2.1.Bilanţul 22
- 2.2.2.Siuaţia veniturilor şi cheltuielilor 27
- 2.2.3.Situaţia fluxurilor de trezorerie – IPSAS 2 30
- 2.2.4.Situaţia modificărilor în structura activelor nete/capitalurilor proprii 34
- 2.2.5.Anexele la situaţiile financiare 35
- 2.3.Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare 37
- CAPITOLUL III – Contabilitatea capitalurilor 40
- 3.1.Contabilitatea fondurilor şi a rezervelor din reevaluare 40
- 3.2.Contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului patrimonial 43
- 3.3.IPSAS 3 – Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile 44
- 3.4.Contabilitatea provizioanelor.IPSAS 19 – Provizioane, datorii contingente şi active contingente 48
- 3.5.Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate 51
- 3.6.IPSAS 13 – Contracte de leasing 54
- CAPITOLUL IV – Contabilitatea imobilizărilor 59
- 4.1.Contabilitatea imobilizărilor necorporale 59
- 4.2.Contabilitatea imobilizărilor corporale 62
- 4.3.IPSAS 16 – Investiţii imobiliare 69
- 4.4.Contabilitatea imobilizărilor financiare 73
- CAPITOLUL V – Contabilitatea stocurilor.IPSAS 11 – Contracte de construcţii 75
- 5.1.Definiţia şi conţinutul stocurilor 75
- 5.2.Evaluarea stocurilor 77
- 5.3.Costul stocurilor 79
- 5.4.Metode de evidenţă a stocurilor 81
- 5.5.Valoarea realizabilă netă (VRN) 83
- 5.6.IPSAS 11 - Contracte de construcţii 85
- CAPITOLUL VI – Contabilitatea terţilor 91
- 6.1.Contabilitatea decontărilor cu furnizorii 91
- 6.2.Contabilitatea clienţilor 92
- 6.3.Contabilitatea decontărilor cu personalul şi asigurările sociale 93
- 6.4.Contabilitatea decontărilor cu bugetul de stat 96
- 6.5.Contabilitatea altor decontări 100
- 6.6.Evaluarea creanţelor şi datoriilor 100
- CAPITOLUL VII – Contabilitatea trezoreriei 102
- 7.1.Prevederi generale 102
- 7.2.Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt 102
- 7.3.Contabilitatea valorilor de încasat şi a conturilor la bănci 103
- 7.4.Contabilitatea operaţiunilor băneşti în numerar şi a altor valori de trezorerie 104
- 7.5.Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie 106
- CAPITOLUL VIII – Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor 108
- 8.1.Definiţie.Momentul recunoaşterii cheltuielilor 108
- 8.2.Fazele efectuării cheltuielilor 108
- 8.3.Conţinutul grupelor de cheltuieli 111
- 8.4.IPSAS 5 – Costurile îndatorării 113
- 8.5.IPSAS 4 – Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar 117
- 8.6.Definiţie.Prevederi generale ale veniturilor 121
- 8.7.Conţinutul grupelor de venituri 121
- 8.8.IPSAS 9 – Venituri din tranzacţii de schimb 124
- CAPITOLUL IX – Studiu de caz 128
- ANEXĂ 140
- BIBLIOGRAFIE 166
Extras din proiect
INTRODUCERE
„Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creaţiuni ale genului uman fiind o oglindă a trecutului şi o călăuză a viitorului”. (Goethe).
Contabilitatea s-a născut din necesităţile practice ale activităţii economice şi s-a dezvoltat o dată cu aceasta.În acest context, contabilitatea poate fi definită ca fiind o ştiinţă sau un domeniu al practicii integrat în sistemul economic.
În calitatea ei de componentă a sistemului economic, contabilitatea furnizează cea mai mare parte a informaţiilor necesare pentru luarea deciziilor la nivel micro şi macroeconomic, pe termen scurt, termen mediu sau termen lung.
Caraceterul de ştiinţă al contabilităţii se remarcă prin metodele proprii de cercetare, prin definirea tuturor mijloacelor necesare analizării la un moment dat a unei entităţi economice sau publice şi pentru conducerea în perspectivă a acestora.
Contabilitatea are utilitate în viaţa economico-socială, fiind un instrument esenţial şi activ de cunoaştere economică, financiară şi gestionară a unităţilor patrimoniale.Prin contabilitate se reflectă în expresie bănească bunurile mobile şi imobile, drepturile şi obligaţiile şi alte elemente ale patrimoniului, mişcările şi modificările determinate de operaţiunile economice şi financiare asupra cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor obţinute.
Ca disciplină ştiinţifică, contabilitatea se ocupă de stabilirea principiilor, normelor, regulilor de prelucrare a datelor contabile, de înregistrare documentată, ordonată a operaţiunilor economice şi financiare privind mişcările de valori, materiale şi băneşti.De asemenea include procesele economice, sursele de provenienţă ale acestora, în vederea caracterizării generalizate a situaţiei economico-financiare şi a determinării rezultatelor obţinute de către unităţile patrimoniale pe o anumită perioadă de timp.
Instituţiile publice au un rol important în societate, deoarece prin intermediul acestora se derulează atât procesul de constituire, cât şi cel de utilizare a principalelor resurse publice ale statului.
Impactul pe care îl au instituţiile publice asupra societăţii contrastează puternic cu rolul şi importanţa pe care specialiştii şi organele de reglementare acordă contabilităţii publice.
Contabilitatea din cadrul instituţiilor publice este adeseori considerată ca fiind o activitate de rutină, şi aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare ale instuţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată instituţia.Rolul contabilităţii este eronat perceput ca fiind în esenţă limitat la înregistrarea şi controlul veniturilor încasate şi a cheltuielilor şi sumelor plătite.
În prezent însă importanţa contabilităţii din instituţiile publice creşte, datorită importanţei informaţiilor pe care le furnizează, informaţii utile în procesul elaborării politicilor instituţiei, în procesul luării deciziilor de către echipa managerială şi la îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei programelor şi serviciilor realizate de institruţia publică.
Contabilitatea instituţiilor publice se apropie foarte mult de contabilitatea financiară a agenţilor economici.De asemenea, IPSAS-urile sunt preluate din IAS-uri.
Prezenta lucrare abordează aspecte teoretice şi practice care vizează modul de organizare şi conducere a contabilităţii instituţiilor publice, modul de întocmire a situaţiilor financiare în coformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public şi reflectarea principalelor operaţiuni contabile derulate în cadrul insituţiilor publice.
Capitolele sunt structurate în funcţie de clasele de conturi din Planul de Conturi General aprobat prin OMFP nr. 1917/2005,astfel:
• Contabilitatea capitalurilor;
• Contabilitatea imobilizărilor;
• Contabilitatea stocurilor;
• Contabilitatea terţilor;
• Contabilitatea trezoreriei;
• Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor.
În utima parte a lucrării este prezentat un studiu de caz efectuat la o insituţie publică în care este analizată şi interpretată activitatea acesteia şi mai ales situaţiile financiare.
CAPITOLUL I
Organizarea contabilităţii instituţiilor publice-cadrul general
1.1.Obiectul şi metoda contabilităţii publice
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi pentru utilizatorii externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienţii, dar şi alţi utilizatori (organisme financiare internaţionale).
Potrivit legii contabilităţii 82/1991 , instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi după caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin buget, dat şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contabilitatea Institutiilor Publice.doc