Contabilitatea Mărfurilor la Unitațile Detailiste

Capitolul I : Notiuni generale

I.1. Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze modul de functionare si principalele operatii efectuate in cadrul societatilor de comert, in special a societatilor specializate in comertul „en detail” (magazine) precum si importanta acestora.

Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere intre producatori si consumatori de bunuri materiale. Ca urmare, comertul ca parte componenta principala a sectorului tertiar al economiei se poate defini ca ansamblu de activitati prin care se stabilesc legaturi permanente intre producator si consumator. In esenta, el se defineste ca o activitate continua de cumparare a marfurilor si de vanzare a lor in scopul obtinerii unui profit.

De regula, drumul urmat de bunurile materiale se inscrie in relatia : aprovizionare – stocare – vanzare.

APROVIZIONAREA (A) - se defineste ca act comercial de trecere a marfii din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau facit al ambilor parteneri.

Momentul intrarii marfii in proprietatea cumparatorului conform legislatiei si uzantelor din Romania, poate coincide cu :

- primirea facturii si receptiei a marfii urmata de achitarea contravalorii ei ;

- primirea facturii furnizorului. In acest caz apare un decalaj intre momentul cumpararii si cel al receptiei, decalaj care determina aparitia marfurilor facturate dar neprimite (nereceptionate)

- receptia marfii in lipsa facturii, ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate dar nefacturate.

Conform modalitatii de plata imediata (in numerar) sau ulterioara(in numerar sau prin banca).

STOCAREA (S) - este operatia de formare a rezervelor de marfuri destinate vanzarii. Din punct de vedere contabil, stocul de marfuri reprezinta :

- Elementul principal al patrimoniului unui comerciant ;

- Element al circulatiei costului de aprovizionare al marfurilor vandute.

In raport cu exercitiul de exploatare, stocul de marfuri poate fi : initial (Si), curent sau final (Sf).

VANZAREA MARFURILOR (V) - reprezinta din punct juridic, trecerea in proprietatea clientului (cumparatorului) unor marfuri, pe baza acordului intre parteneri cu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare. In principiu, momentul vanzarii coincide cu momentul consimtamantului partilor. Din punct de vedere contabil, momentul vanzarii este considerat cel al facturarii marfurilor sau incasarii contravalorii lor, daca acesta din urma coincide cu facturarea.

Ca si la aprovizionare, apar decalaje intre vanzare si expediere (livrare) care determina existenta :

- Marfuri livrate dar nefacturate ;

- Marfuri vandute dar nelivrate.

Elementele caracterizate mai sus determina reciproc, relatia dintre ele fiind exprimata de balanta fluxului (circulatiei) marfurilor :

Si + A = V + Sf

Aceasta relatie da posibilitatea determinarii unui element in conditiile cunoasterii celorlalte.

Realizarea neitrerupta a ciclului de exploatare comerciala determina obtinerea disponibilitatilor banesti necesare atat reluarii aprovizionarii cat si asigurarii profitului.

Ciclul de exploatare a unei societati comerciale care vinde marfuri in numerar, se poate prezenta astfel :

Depunere la banca

Activitatile practicate de societatile specializate in comertul „en detail” difera putin de cea a societatilor „en gros”, deoarece valoarea marfurilor in cadrul societatilor „en detail” se face la pret de vanzare cu amanuntul. Pretul de vanzare cu amanuntul este alcatuit din : cost de achizitie + adaos comercial practicat de magazin (% din cost de achizitie) + TVA neexigibila (19% din suma celor doua).

I.2. PRINCIPII DE EVALUARE A MARFURILOR

Marfurile se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 371 „Marfuri”. Este cont de activ. Se debiteaza la intrarea marfurilor in unitate si se crediteaza la iesirea acestora din unitate.

In functie de modalitatea de valoare avem si conturile :

Contul 378 „Diferente de pret la marfuri”.Este cont de pasiv. Se crediteaza la calcularea adaosului comercial, care in cazul unitatii „en detail” se calculeaza ca procent din pretul de achizitie, dupa care se calculeaza TVA din suma celor doua elemente (adaos + cost de achizitie). Se debiteaza la scoaterea marfurilor din gestiune. Adaosul comercial la iesirea din unitate se calculeaza cu coeficientul K, astfel :

K 378 = [(Si 378 + RC 378) : (Si 371 + RD 371) – (Si 4428 + RC 4428)] x 100

Acest coeficient de repartizare a diferentei, K, se va inmulti cu soldul contului 707 „Venitul din vanzarea marfurilor” si va da diferenta de pret.

Contul 4428 „TVA neexigibila”, cont bifunctional. Se inregistreaza la achizitia si vanzarea marfurilor fara factura, vanzarea marfurilor cu plata in rate si la calculul adaosului comercial la unitatile cu amanuntul. La achizitie este cont de pasiv. Pentru a calcula acest TVA se va inmulti pretul cu amanuntul cu 19/119.