Etică în Activitatea financiar-contabilă - Opinii și Realități în Organizațiile Românești

Introducere

O problemă a eticii în activitatea financiar-contabilă este legată de creativitate şi inovaţie. Majoritatea din¬tre noi privim activitatea financiar-contabilă ca pe una rigidă, nelăsând posibilitatea utilizării imaginaţiei. Acest fapt a fost însă combătut printr-o multitudine de situaţii în care s-a constatat că imaginaţia în mana¬gementul activităţii financiar-contabile poate avea un

rol foarte important atunci când distorsiunea realităţii devine o necesitate primordială. Prin studiul realizat am urmărit să răspundem următoarelor întrebări:

- „Profesioniştii din domeniul financiar-contabil res¬pectă standardele eticii profesionale?"

- „Inovaţia şi creativitatea financiar-contabilă constituie o fraudă?"

- „Cum apreciaţi performanţa personalului din acti¬vitatea financiar-contabilă de a fi creativ şi inovativ?"

- „În cadrul organizaţiei se recurge la practici de cre¬ativitate şi inovaţie financiar-contabilă- Dacă da, în ce scopuri- Dacă nu, de ce?".

Considerăm că studiul întreprins este de actualitate, în condiţiile în care criza economică afectează activitatea societăţilor, iar tentaţia de a fi creativ în sens ne¬gativ este inerentă.

Opinii privind etica şi creativitatea în activitatea financiar-contabilă

Prin natura lor, activitatea financiar-contabilă, con¬trolul, auditul se află în strânsă legătură cu etica1, morala şi religia. Conceptele de morală, etică şi religie sunt apropiate, conexe şi complementare. Etica este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie în „amonte" asupra valorilor inteligent şi moral orân¬duite. Constituite în principii deja structurate, valorile etice conferă moralei o conotaţie religioasă cu caracter restrictiv2. Etica poate fi definită „ca o reflecţie sistemat¬ică asupra consecinţelor morale ale deciziilor. Consecinţele morale pot fi trasate în termenii potenţialului de daune pentru fiecare beneficiar al deciziei"3. Etica este un cod de conduită care se aplică în viaţa de zi cu zi şi care se ocupă de corectitudinea sau incorectitudinea anumi¬tor acţiuni ca rezultat al deciziilor individuale.

Se apreciază că o decizie etică posedă următoarele ca¬racteristici, considerate cumulativ:

- este o decizie competentă, adică se bazează pe cunoştinţele şi experienţa acumulată;

- este o decizie luată în contextul identificării cu clari¬tate, într-o situaţie particulară, a Persoanelor interesate, a obligaţiilor fiecărei părţi implicate, precum şi a problemelor specifice;

- este o decizie echilibrată, în sensul că permite identi¬ficarea şi ierarhizarea principiilor etice relevante într-o situaţie particulară;

- este o decizie pertinentă, adică se bazează pe deter¬minarea şi estimarea tuturor opţiunilor relevante de decizie şi acţiune;

- este o decizie pragmatică, în sensul că permite ac¬ţionarea pe bază de obiective parţiale, clare, posibil de atins în mod obiectiv şi responsabil tot timpul, până la formularea concluziilor.

Dilemele etice cu care se confruntă cel mai adesea categoriile de „actori" implicate în activitatea finan¬ciar-contabilă şi nu numai pot apărea din numeroase motive, cele mai frecvente fiind conflictele de interese, securitatea informaţiilor, practica cadourilor. Conflic¬tele de interese apar de regulă din motive de con¬curenţă între firme similare şi nu numai. Practica bine¬cunoscută a cadourilor este văzută ca o problemă deli¬cată în lumea afacerilor; în ţara noastră, cadourile sunt însă utilizate pentru a obţine ceva anume, aces¬tea fiind considerate „mita", plătită pentru încura¬jarea afacerilor. Securitatea evidenţelor financiar-con-tabile este o dilemă ce apare în condiţiile în care anu¬mite informaţii nu au un caracter secret; mulţi dintre manageri consideră că a deconspira orice fel de infor¬maţii este un pericol pentru firmă deoarece ei nu înţe¬leg că unele dintre acestea au caracter public (spre exemplu, situaţiile financiare).

Printre cauzele comportamentului neetic pot fi menţionate: câştigul, deoarece trebuie să recunoaştem rolul tentaţiilor în comportamentul neetic, mai ales în condiţiile în care procesul de motivare stabilit în inte¬riorul firmei nu este unul corespunzător sau, de altfel, nici nu există; competiţia văzută atât între între¬prinderi, cât şi între membrii acesteia; personalitatea influenţează gradul de moralitate al fiecăruia dintre noi; cei care sunt orientaţi mai mult spre valoare eco¬nomică sau tind spre putere fac uz de un comporta¬ment neetic pentru a-şi atinge scopurile.