Fiscalitatea și impactul ei în cadrul firmei - interviu

Fiscalitatea şi impactul ei în cadrul firmei

Rezumat

Această lucrare de cercetare este orientată către raportul dintre contabilitate şi fiscalitate, a relaţiei dintre cele două ştiinţe, precum şi a posibilităţilor şi modalităţilor de reconciliere.

În cadrul finanţelor publice ale unei ţări, fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor într-un aparat specializat, precum ca şi un ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabilior şi fundamentează juridic impozitele şi taxele.

Prezintă interes definiţia privind fiscalitatea aşa cum este formulată în dicţionarul LAROUSSE: “Fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală, precum şi a aportului fiscal ce vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unui agent economic devenit contribuabil.”

Fiscalitate - se delimitează ca un sistem de percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor într-un aparat specializat, precum ca şi un ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabilior şi fundamentează juridic impozitele şi taxele.

Contabilitate - Ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme și reguli speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într-o instituție; evidență contabilă.

Introducere

Fiecare dintre cele două discipline, fiscalitate şi contabilitate, dispune de o reglementare specifică şi posedă în consecinţă domeniul său propriu de intervenţie.

Unul dintre obiectivele urmărite în legătură cu fiscalitatea este minimizarea impozitelor plătite de întreprindere. Alegerile care rezultă din aceasta pot să fie compatibile cu gestiunea contabilă, dar ele sunt uneori contradictorii în unele puncte. Întreprinderea se găseşte confruntată cu alegeri în materie fiscală.

Deoarece rezultatul final poate fi privit din două unghiuri: rezultatul contabil şi rezultatul fiscal, în domeniul deficiturilor fiscale, posibilităţile legale sunt numeroase, în timp ce, un deficit contabil este o problemă pe care întreprinderea trebuie să o corecteze cât mai repede posibil dacă vrea sa-şi continue activitatea. Un deficit fiscal poate constitui un atu care poate fi folosit cât mai bine în funcţie de posibilităţile oferite de legislaţie.

O întreprindere urmăreşte beneficiul nu deficitul, iar acest beneficiu este supus impozitării. Beneficiul fiscal sau beneficiul impozabil corespunde rareori cu beneficiul contabil. De fapt, legea fiscală a fixat reguli diferite de cele ale planului contabil privitoare atât la deductibilitatea anumitor cheltuieli, cât şi la condiţiile de impozitare a anumitor venituri. Pentru determinarea bazei impozabile trebuie să fie aplicate aceste reguli fiscale. Pentru aceasta se ia ca punct de plecare rezultatul contabil căruia i se aplică nişte corecturi. Unele sume sunt adăugate rezultatului contabil, şi se numesc “reintegrări”, alte sume trebuie diminuate din rezultatul contabil, acestea fiind “deducerile”. Reintegrările şi deducerile sunt calcule efectuate în afara contabilităţii. În general, cheltuielile sunt deductibile în aceeaşi manieră, atât pentru a calcula rezultatul contabil, cât şi rezultatul fiscal.

Prin excepţie, anumite cheltuieli se deduc după regulile obişnuite pentru calculul rezultatului contabil, dar nu pot fi deduse pentru calculul rezultatului fiscal.

Legea fiscala interzice aceasta deducere. Cheltuielile neadmise a fi deduse din rezultatul fiscal sunt date de: depăşiri ale cheltuielilor de protocol, depăşiri ale cheltuielilor de transport, provizioane nedeductibile, amenzi şi penalităţi şi alte cheltuieli nedeductibile. Pentru că aceste cheltuieli nedeductibile sunt deduse după calculul rezultatului contabil, trebuie apoi să fie reintegrate pentru a obţine rezultatul fiscal, plecând de la rezultatul contabil. Provizioanele pentru cheltuieli care privesc o cheltuială nedeductibilă nu sunt nici ele deductibile. Deducerile fiscale se referă la rezerva legala, sumele corespunzătoare reducerilor cu 50% din impozitul pe profit, pierderile din anii precedenţi.