Cuprins
- CAPITOLUL I. ACCEPTAREA MANDATULUI ŞI CONTRACTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT 3
- 1.1. Acceptarea mandatului 4
- 1.2. Cunoaşterea globală a băncii 5
- 1.3. Examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor 6
- 1.4. Contractul cu fostul auditor sau cenzor 6
- 1.5. Decizia de acceptare a mandatului 6
- 1.6. Fişa de acceptare a mandatului 6
- 1.7. Contractarea lucrărilor de audit 7
- CAPITOLUL II. ORIENTAREA ŞI PLANIFICAREA AUDITULUI 10
- 2.1. Culegerea de informaţii generate asupra băncii 10
- 2.2. Identificarea domeniilor şi sistemelor semnificative 10
- 2.3. Redactarea Planului audit 12
- CAPITOLUL III. EVALUAREA CONTROLULUI ŞI AUDITULUI INTERN AL BĂNCII 14
- 3.1. Etapele aprecierii controlului intern 15
- 3.2. Raportul asupra controlului intern 17
- 3.3. Importanţa controlului intern pentru auditor 18
- CAPITOLUL IV. CONTROLUL CONTURILOR 19
- 4.1. Elementele probante in audit 19
- 4.2. Programul de control 20
- 4.3. Tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante 21
- 4.4. Particularităţile privind părţile afiliate (legate) 24
- 4.5. Ipoteza continuităţii activităţii 24
- 4.6. Auditul estimărilor contabile 26
- CAPITOLUL V. EXAMENUL SITUATIILOR FINANCIARE 29
- 5.1. Misiuni iniţiate - soldurile de deschidere 29
- 5.2. Examenul situaţiilor financiare 30
- CAPITOLUL VI. EVENIMENTE POSTERIOARE ÎNCHIDERII BILANŢULUI 34
- 6.1. Fapte descoperite până la data raportului de audit 34
- 6.2. Fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare 35
- 6.3. Fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare 36
- CAPITOLUL VII. UTILIZAREA LUCRĂRILOR ALTOR PROFESIONIŞTI 37
- 7.1. Utilizarea lucrărilor unui alt auditor 37
- 7.2. Examenul lucrărilor auditorului intern 38
- 7.3. Utilizarea lucrărilor unui expert 39
- CAPITOLUL VIII . RAPORTUL DE AUDIT 40
- 8.1. Rolul raportului de audit 40
- 8.2. Conţinutul raportului de audit 40
- 8.3. Opinia auditorului 41
- 8.4. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinia fară rezerve 41
- 8.4.1. Dezacorduri cu conducerea băncii privind principiile şi metodele contabile 41
- 8.4.2. Limitarea întinderii lucrărilor 42
- 8.4.3. Incertitudini asupra estimărilor contabile 42
- 8.4.4. Caz particular: continuitate a activităţii 42
- 8.5. Elementele de bază ale raportului de audit 43
- 8.5.1. Titlul raportului 43
- 8.5.2. Destinatarul 43
- 8.5.3. Paragraful introductiv 43
- 8.5.4. Un paragraf prezentând întinderea lucrărilor şi natura unei lucrări de audit 43
- 8.5.5. Un paragraf al opiniei 44
- 8.5.6. Data raportului 44
- 8.5.7. Adresa auditorului 44
- 8.5.8. Semnătura auditorului 44
- CAPITOLUL IX. DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT 45
- 9.1. Dosarul exerciţiului 45
- 9.2. Dosarul permanent 46
- RAPORTUL DE AUDIT FINANCIAR 48
- RAPORTUL DE AUDIT FINANCIAR 50
- RAPORTUL CONSILIULUI DE SUPRAVEGHERE 51
- Bibliografie: 52
Extras din proiect
CAPITOLUL I. ACCEPTAREA MANDATULUI ŞI CONTRACTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT
1.1. Acceptarea mandatului
Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei bănci, auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.
Auditorul şi clientul trebuie să fie de acord în privinţa termenilor angajamentului. Termenii agreaţi de ambele părţi trebuie să fie înregistraţi într-o scrisoare de angajament sau într-o altă formă potrivită de contract.
În România, contractul de prestări servicii încheiat între auditor şi entitatea auditată, îmbracă forma unui contract de mandat, prin care auditorul efectuează anumite lucrări în numele şi pe seama clientului.
Forma si conţinutul scrisorii de angajament pot varia de la un client la altul, dar acestea vor include în general referiri la:
- obiectivul auditului situaţiilor financiare
- responsabilitatea conducerii pentru întocmirea situaţiilor financiare
- sfera angajamentului de audit, incluzând trimiteri la legislaţia în vigoare, la reglementări sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul aderă
- structura oricăror rapoarte sau a altei forme de comunicare a rezultatelor angajamentului
- faptul că, datorită naturii testării şi altor limitări inerente ale unui angajament de audit, împreună cu limitările inerente ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite
- accesul nelimitat la orice îngregistrari, documentaţii şi alte informaţii cerute în legătură cu auditul
O parte din caracteristicile unice băncilor, indică domeniile în care auditorului şi asistenţiitlor li se pot solicita cunoştinţe profesionale. Atunci când se iau în considerare obiectivul şi sfera angajamentului de audit, precum şi întinderea responsabilităţiilor, auditorului are în vedere propriile sale cunoştinţe şi competenţe, precum şi pe cele ale asistenţiilor săi, pentru îndeplinirea angajamentului. Pentru a face acest lucru. Auditorul ia în considerare următorii factori:
- necesitatea unei expertize suficiente pe aspecte bancare, care să fie relevantă pentru auditul activităţii bancii;
- necesitatea unei expertize în domeniul sistemelor IT şi al retelelor de comunicaţii folosite de bancă
- adecvarea resurselor sau a aranjamentelor între firme pentru derularea activităţilor necesare la sediile din ţară şi din străinătate ale băncii la care pot fi cerute procedurile de audit.
Pentru emiterea unei scrisori de angajament, auditorul trebuie să ia în considerare, pe lângă factorii generali enumeraţi în IAS 210, şi comentarii asupra următoarelor aspecte:
• utilitatea şi sursa principiilor contabile specializate, cu referire particulară la:
- orice cerinţe incluse în legile sau normele de reglementare aplicabile băncilor;
- norme emise autorităţilor de supraveghere bancară şi de alte autorităţi de reglementare;
- norme emise de organismele profesionale contabile relevante, de exemplu , Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate
- practica din sectorul bancar
1.2. Cunoaşterea globală a băncii
În afara elementelor de identificare a băncii, auditorul caută să obţină elemente care să îi permită aprecierea celor mai importante riscuri existente, reţinând observaţii cum ar fi:
- controlul intern insuficient
- contabilitate neţinută corect şi la timp
- atitudinea conducătorilor faţă de respectarea legii şi a organelor politice şi administrative
- personal incompetent
- rotaţia cadrelor prea mare şi anormală
- dezechilibre financiare, pierderi mari, activităţi în declin, ceea ce compromite viitorul exploatării
- riscuri fiscale
- conficte sociale
- riscuri juridice
- independenţa exerciţiilor nerespectată
- situaţii conflictuale între conducători, acţionari etc
- cazuri anterioare de limitare a controlului
- onorări insuficiente la auditorii anteriori
- alte constatări care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.
Existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare, în consecinţă.
Volksbank România S.A.(denumită în continuare ”bancă”) a fost înfiinţată în ianuarie 2000 ca persoană juridică română şi a fost autorizată de Banca Naţională a României să desfăşoare activităţi bancare. Banca a început să funcţioneze în mai 2000 şi derulează operaţiuni bancare cu persoane fizice şi juridice din România.
Activitatea principală a băncii constă in furnizarea de servicii bancare destinate sectorului retail, întreprinderilor mici şi mijlocii şi marilor companii. Acestea includ: credite, depozite, transferuri bancare naţionale şi internaţionale, operaţiuni de schimb valutar, garanţii bancare, credite documentare etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Misiune de Audit.doc