Politicile contabile - mijloc de creștere artificială a activității

Conceptul de contabilitate creativa este utilizat de regula pentru a descrie procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii imaginii in conturile anuale.

Notiunea de contabilitate creativa a fost invocata pentru prima data in literatura in anul 1973 de catre cercetatorul britanic J. Argenti. Acesta a stabilit o legatura directa intre practicile de contabilitate creativa, incompetenta managerilor si declinul afacerilor, precizand ca utilizarea contabilitatii creative reprezinta un indiciu prevestitor de criza.

Diferiti specialisti au incercat sa defineasca cat mai exact conceptul de contabilitate creativa: Bernard Colasse considera ca expresia contabilitate creativa desemneaza practicile de informare contabila, adesea la limita legalitatii, practicate de anumite intreprinderi, care, profitand de limitele normalizarii, cauta sa isi infrumuseteze imaginea situatiei financiare si a performantelor economice si financiare.

H. Stolowy reduce semnificatia notiunii de contabilitate creativa, precizand ca fraudele nu au nimic creativ, ca existenta optiunilor contabile este de mai multa vreme si doar cateva mecanisme financiare genereaza o veritabila contabilitate creativa.

Barthes de Ruyter si Gelard plaseaza contabilitatea creativa in zona imaginatiei ingineriei financiare moderne, imaginatie care genereaza fara incetare noi produse si montaje, avand drept obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, judecate penalizante vizavi de rezultate, capitaluri proprii si indatorare.

Cea mai importanta definitie a contabilitatii creative ii apartine lui K. Naser: procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc; procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului contabil dorit.

Contabilitatea creativa presupune utilizarea imaginatiei profesionistilor contabili pentru a traduce acele inovatii juridice, economice si financiare pentru care nu exista in momentul aparitiei lor, solutii contabile normalizate; si in al doi-lea rand, montajele care decurg din aceasta inginerie financiara sunt initiate in functie de incidenta lor asupra bilantului si rezultatelor intreprinderii.

Literatura de specialitate prezinta semnificatia negativa a contabilitatii creative si utilizarea ei cu spoul de a induce in eroare utilizatorii externi ai documentelor de sinteza.

Totusi, inovatia contabila este necesara pentru a tine pasul cu evolutiile economice, juridice si sociale. J.L. Malo si H. Giot considera ca “ la originea sa, contabilitatea creativa este virtuoasa: ea confera contabilitatii mijloace care sa-I permita sa tina pasul cu dezvoltarea crescanda a pietelor si proliferarea produselor financiare. Problema deriva din faptul ca incepe sa se manifeste rapid perversitatea instinctiva a oamenilor de afaceri”.

În mod concret, utilizarea tehnicilor de contabilitate creativă va avea ca efect:

•-Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile lasă o anumită marjă de manevră în cuantificarea cheltuielilor care aparţin unui exerciţiu. De exemplu, pentru anumite active se indică doar numărul maxim de ani în care trebuie amortizate. O durată mai mică sau mai mare de amortizare afectează mărimea rezultatului. În mod similar, se pot analiza provizioanele şi posibilitatea activării anumitor cheltuieli.

•-Majorarea sau diminuarea veniturilor. În anumite cazuri, se poate grăbi sau încetini recunoaşterea veniturilor prin aplicarea principiului prudenţei sau a principiului conectării cheltuielilor la venituri.

•-Majorarea sau diminuarea activelor. Existenţa unei flexibilităţi în ceea ce priveşte calculul amortizării şi provizioanelor crează posibilitatea majorării sau diminuării valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot evalua prin diferite metode şi, ca urmare, valoarea lor poate fi diferită, cu efecte corespunzătoare asupra contului de profit şi pierdere. Modificările respective afectează mărimea activelor curente şi necurente, precum şi indicatorii calculaţi pe baza acestora.

•-Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. Modificarea veniturilor şi cheltuielilor afectează mărimea rezultatului şi, în consecinţă, mărimea rezervelor.

activelor sau datoriilor. Uneori, pot exista dubii în ceea ce priveşte încadrarea unui element într-o categorie sau alta. Este, de exemplu, cazul titlurilor care, în funcţie de intenţia întreprinderii, trebuie înscrise în active curente sau în active necurente. Înscrierea într-o categorie sau alta afectează ratele calculate pe seama acestora.

•-Manipularea informaţiilor prezentate în notele explicative şi politicile contabile din cadrul situaţiilor financiare. Există părţi în acestea în care se pot include mai multe sau mai puţine informaţii. Lipsa unor informaţii relevante poate afecta deciziile utilizatorilor externi.

În mod concret, contabilitatea creativă vizează trei direcţii:

--maximizarea rezultatului;

--creşterea capitalurilor proprii;

--reducerea ratei îndatoririi.

Aplicarea politicilor contabile in modificarea rezultatelor intreprinderii

1.-- SC Strategicom SA a fost infiintata in 2000 si are ca obiect de activitate proiectarea, productia, montajul si service-ul pentru mobilier destinat birourilor, spatiilor comerciale, hotelurilor si scolilor. La sfarsitul anului N-1, societatea detine o cladire ce a fost achizitionata la un cost de 600.000 lei in urma cu 10 ani, avand durata utila de viata de 50 ani, iar valoarea justa de 890.000 lei. Pentru depozitul detinut valoarea justa este egala cu valoarea neta contabila. La inceputul anului N-1, a contractat un imprumut special pentru achizitia unui echipament a carui fabricare a durat noua luni, fiind necesar a fi efectute plati pe tot parcursul acestei perioade. Receptia echipamentului a fost efectuata la 1 octombrie N-1, la costul sau de achizitie de 250.000 lei. Durata de viata utila a echipamentului a fost stabilita de catre comisia tehnica a societatii la 20 de ani. Cheltuielile cu dobanda-aferente creditului contractat se ridica la suma de 46.837 lei.