Cuprins
- CAPITOLUL I
- ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL
- 1.1. Prezentarea generala a unitatii analizate 4
- 1.1.1. Modul de constituire 4
- 1.1.2. Profilul activitatii 4
- 1.2. Analiza structurii organizatorice 15
- 1.3. Prezentarea sistemului informatic existent 19
- 1.4. Actele normative care reglementeaza activitatea studiata 20
- 1.5. Investigarea sistemului informational existent 21
- 1.5.1. Inventarul documentelor si altor resurse informationale 21
- 1.5.2. Chestionarul de anliza informationala 21
- 1.6. Analiza fluxului informational 22
- 1.6.1. Diagrama relatiilor dintre diviziunile organizatorice analizate 22
- 1.6.2. Reprezentarea fluxul informational (Flowchart-ul sistemului) 26
- 1.7. Prezentarea critica a sistemului informational existent 29
- CAPITOLUL II
- PROIECTAREA GENERALA A SISTEMULUI INFORMATIC
- 2.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus 31
- 2.1.1. Obiective generale 31
- 2.1.2. Obiective specifice 32
- 2.2. Proiectarea situatiilor de iesire 33
- 2.3. Formalizarea documentelor de intrare 36
- 2.4. Proiectarea bazei informationale 40
- 2.4.1. Determinarea continutului bazei informationale 40
- 2.4.2. Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea 42
- 2.4.3. Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute 46
- 2.5. Reproiectarea si adaptarea documentelor de intrare 48
- 2.6. Structurarea sistemului si determinarea unitatilor functionale 48
- CAPITOLUL III
- PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMULUI INFORMATIC
- 3.1. Proiectarea structurii bazei de date 49
- 3.1.1. Proiectarea fisierelor permanente 49
- 3.1.2. Proiectarea fisierelor variabile 52
- 3.1.3. Proiectarea fisierelor temporare 53
- 3.2. Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor functionale 53
- 3.2.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor 53
- 3.2.2. Determinarea unitatilor de prelucrare 54
- 3.3. Proiectarea dialogului cu unitatile de prelucrare 55
- 3.4. Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor de prelucrare 60
- 3.4.1. Determinarea modulelor de prelucrare 60
- 3.4.2. Organigrama de sistem a unitatilor de prelucrare 64
- CAPITOLUL IV
- PREZENTAREA PROGRAMULUI INFORMATIC FINAL
- 4.1. Prezentarea interfetei utilizator a programului 65
- 4.2. Prezentarea situatiilor de iesire a programului 67
- 4.3. Prezentarea programului sursa 68
Extras din proiect
1.Analiza sistemului informational
1.1.Prezentarea generala a unitatii analizate
Str. TRAIAN LALESCU Nr. 36
Tel: 0040-(0)55-210742;
0040-(0)55-217211
Fax: 0040-(0)55-220128;
0040-(0)55-211001
RO - 1700 RESITA
WEB: www.csr.ro.50megs.com
E-mail: csr24@easynet.ro
Combinatul Siderurgic Resita este persoana juridica romana avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni. Capitalul social este fixat la suma de 304.242.725.000 lei impartit in 12.169.709 de actiuni nominative in valoare nominala de 25.000 lei fiecare, numerotate de la 1 la 12.169.709 inclusiv detinut astfel:
-S.I.F.Banat-Crisana detine 243.066 actiuni reprezentand 1,9973%
-Noble Ventures Inc. detine 11.499.047 actiuni reprezentand 94,4891%
-Lista de actionari persoane fizice, detinanad 427.599 actiuni reprezentand 3,5136%
Actiunile sunt nominative si in prezent sunt tinute la Registrul Independent RIAVEST S.A. Timisoara.
1.1.1.Mod de constituire
Fondate la 3.07.1771, cu denumirea de Uzinele de Produse Siderurgice Resita, Combinatul Siderurgic Resita are peste 230 ani de activitate neîntrerupta.
Metalurgia resiteana a fost promotoarea noului din punct de vedere al tehnologiei de obtinere si prelucrare a otelului. Istoria combinatului poate fi structurata in sase etape principale:
a) 1771-1854, infiintarea societatii si prima etapa de dezvoltare industriala:
Lucrarile pentru construirea uzinelor metalurgice au început în 1769, iar în 1771 erau terminate 2 furnale, 4 fierarii, toate cuptoarele de încalzire. Astfel, în 1803 are loc punerea in functiune la Valiug a unui ciocan de fier cu doua cuptoare de afanare (ratiuni economice: evitarea cheltuielilor de transport, consum local de mangal)si un fierastrau de cherestea. In 1815 la Resita functioneaza deja doua furnale,turnatoria de sobe si patru ciocane cu vetre de afanare pentru ca in 1816 sa aiba loc construirea celui de-al patrulea furnal si a unei magazii de mangal si minereuri.
Intre anii 1820 si 1840 au loc ample procese de modernizare spre obtinerea fontei in intregime cu ajutorul mangalului, prelucrarea fierului prin forjare, folosirea fortei hidraulice ca mijloc de punere in functiune, folosirea pe scara tot mai larga a laminoarelor si utilizarea masinilor pe aburi.In 1846 se construieste la Resita prima locomotiva cu sase roti cuplate din Europa. Aplicarea la Resita în 1846, pentru prima data în România, a procedeului laminarii, a condus la laminarea primei sine de cale ferata din tara în anul 1851. In 1850 are loc construirea unui nou furnal pentru ca doi ani mai tarziu sa se construiasca ateliere speciale pentru turnarea si prelucrarea tunurilor.
b) 1855-1919, perioada STEG(Osterreichisch-Ungarische Staatseisenbahn Geselschaft):
La 1 ianuarie 1855 societatea S.T.E.G. obtine in schimbul a 30 milioane franci aur cedarea de catre statul habsburgic cu titlu definitiv a unor domenii din Boemia precum si a instalatiilor metalurgice din Banat. Intre 1857 si 1861 are loc construirea a trei furnale inalte la Resita.
In 1868 au fost puse în functiune primele convertizoare Bessemer, iar in 1870 are loc constructia noului laminor pentru fabricarea bandajelor fara cusatura. In 1876 se aplica procedeul Siemens Martin de elaborare a otelului, in 1880 se construieste cel de-al patrulea furnal la Resita.In 1893 se demoleaza trei furnale invechite cu mangal si se construiesc doua noi puse in functiune inperioada 1894-1895, iar în 1914 intra în functiune un cuptor electric basculant. In 1919 dupa incetarea razboiului si in baza tratatului de pace de la Paris, majoritatea domeniilor si uzinelor apartinatoare societatii STEG au revenit Romaniei.
c)1920-1948, proprietate „Uzinele de Fier si Domeniile Resita”
La 10 iunie 1920 se infiinteaza Uzinele de Fier si Domeniile Resita cu capitalul social de 125 milioane lei, repartizat in 250.000 actiuni a 500 lei valoare nominala.La 8 februarie 1923 se decide marirea capitalului social la 185 milioane lei.Intre anii 1828-1830 se instaleaza la Resita doua noi laminoare precum si a unui nou cuptor electric.In martie 1941 UDR este pus la dispozitia concernuluiHGW.
La 11 iunie 1948 proprietar al UDR devine statul roman in baza decretului nr.119/11 iunie 1948 asociati statul roman cu 6.981.974 actiuni si URSS cu 3.010.927 actiuni si un capital de 1.250.582.333 lei.
d)1949-1989, proprietate de stat a Sovrometal, Combinatul Metalurgic Resita, Combinatul Siderurgic Resita:
La 15 septembrie 1949 are loc separarea societatii UDRIN in SOVROMETAL si SOVROMCARBUNE pentru ca la 10 iulie 1954 SOVROMETAL sa se dezmembreze in COMBINATUL METALURGIC RESITA (CMR), INTREPRINDEREA MINIERA RESITA si INTREPRINDEREA CONSTRUCTII SI MONTAJE METALURGICE RESITA. La 1 aprilie 1962 CMR se reorganizeaza in COMBINATUL SIDERURGIC RESITA (CSR) si INTREPRINDEREA CONSTRUCTOARE DE MASINI (ICMR).
e)1990-2000, perioada de tranzitie spre economia de piata:
Societatea Comerciala Combinatul Siderurgic Resita SA a fost înfiintata în 1991 prin preluarea integrala a patrimoniului intreprinderii de stat Combinatul Siderurgic Resita.Restructurarea metalurgiei a dus , la Resita, la inchiderea unor sectoare de activitate si la concediari masive. In anul 1995 incepe construirea unui cuptor electric, cu utilaj de turnare continua. Daca in 1991 se porneste cu un capital de 80.689.000 lei se va ajunge in prezent la un capital social de 304.242.725.000 lei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea Sistemului Informatic privind Productia in Curs de Executie la SC CSR SA.doc