Relația dintre Cost și Preț în Economia de Piață Concurențială

INTRODUCERE

Relația dintre cost și preț în economia de piață concurențială, tratează unul dintre cele mai complexe fenomene și procese economice. Aceasta deoarece prețurile și concurența sunt componente care funcționează în exclusivitate pe fondul existenței pieței sale. Concurența nu poate funcționa decât pe o piață, iar piața, ca mecanism al schimburilor, nu poate funcționa fără prețuri.

Prin intermediul pieței se manifestă concurența, iar etalonul comensurării celor mai buni, sunt în cea mai mare măsură, prețurile alături de performanțele bunurilor substituibile care pot concura direct pe baza efectelor asigurate de acestea în procesul folosirii lor.

Un rol fundamental în mecanismul economiei de piață îl contituie prețurile supuse jocului concurenței, iar deciziile „actorilor” economiei de piață se manifestă prin prețuri, care la rândul lor sunt cele ce comensurează dimensiunile activității productive și ale eficienței acesteia.

Lucrarea „Relația dintre cost și preț în economia de piață concurențială” este structurată pe trei capitole și tratează una dintre cele mai importante fenomene și procese economice, cost, preț și concurență. Cele trei componente sunt mecanisme care funcționează în exclusivitate cu existența reală a pieței.

În capitolul I, numit „Prețul”, am prezentat conceptul, funcțiile și sistemul prețurilor și tarifelor din economia românească cât și relațiile dintre prețuri.

În cel de-al doilea capitol „Stategii de prețuri din perspectiva concurenței”, am ales să prezint conținutul elementelor strategiilor de prețuri, strategiile de prețuri orientate dupa costuri și modificarea prețurilor și reacțiile propagate.

În ultimul capitol am efectuat un studiu de caz privind „Relația dintre cost și preț” la SC SIMPA S.A. din Sibiu, al cărei obiect principal de activitate îl constituie producția de pâine și alte produse de panificație și patiserie.

Analiza efectuată a avut în vedere, elementele costului de producție respectiv cheltuielile materiale directe, cheltuielile salariale directe și cheltuielile indirecte. De asemenea, am efectuat calcule pentru determinarea diverselor rate între diferitele elemente de cheltuieli, în scopul măsurării performanței activității firmei.

Lucrarea se încheie cu o analiză a raportului dintre prețurile de producție aplicate de firmă și costurile realizate la principalele produse. În consecință este vorba de rolul jucat de indicatorul cel mai sintetic al firmei, adica rata profitului exprimată în procente dar și în cifra de afaceri.

Capitolul I

PREȚUL

1.1. Conceptul de preț în economia de piață contemporană

Definit în ternenii cei mai generali, prețul reprezintă o sumă de bani primită sau plătită pentru cedarea, respectiv obținerea unui bun sau serviciu.

Prețul este omniprezent, începând cu prețul pâinii și continuând cu prețul unui bilet de spectacol, al unui obiect de folosință îndelungată, al unui obiect de artă sau chiar al timpului, în relațiile dintre oameni, oriunde și oricând, totul are preț.

Din punct de vedere al conținutului economic, categoria economică de preț semnifică expresia bănească a valorii bunurilor și serviciilor care fac obiectul schimbului pe piața, prin vânzare-cumpărare. Însă prețul nu se limitează doar la valoarea bunurilor și serviciilor, ci cuprinde și alte fapte, aici făcându-se referire la: prețul acțiunilor, al obligațiunilor și al altor tipuri de valoare, prețul concesiunilor (redevență), prețul locațiilor de gestiune, prețul capitalului împrumutat (dobânda) sau a celui utilizat (amortizare, chiria).

Exprimarea prin preț a valorii bunurilor și serviciilor este marcată de interdependențele ce se manifestă între preț, etalonul utilizat-moneda și mărimea valorii mărfurilor. Analizând mai întâi relațiile monedă-preț se poate sublinia că între cei doi termeni există o intercondiționare reciprocă, un raport invers proporțional. Astfel, devalorizarea sau depreceriea monedei (prin reducerea cantității ei de metal prețios în raport cu vechea paritate sau prin reducerea cursului ei de schimb în raport cu alte valute) duce la creșterea prețurilor și a inflației și influențează negativ nivelul de trai al populației.

Revalorizarea sau aprecierea monedei (prin creşterea conţinutului în aur al unei unităti monetare sau prin creşterea cursului ei de schimb în raport cu cursurile altor valute) are influenţă pozitivă asupra preţurilor determinând scăderea sau stabilizarea acestora şi reducerea inflaţiei. Această politică a revalorizării o pot adopta numai țarile cu o economie dezvoltată și cu rezerve de aur în creștere, mai puțin țările care trec printr-o criză economică. O monedă instabilă are însă şi alte efecte negative: denaturează preţurile, periclitează realizarea contractelor şi acordurilor comerciale, influenţează importurile şi exporturile, complică efectuarea unor previziuni şi anihilează economiile fructificate.

Modificarea prețurilor influențează la rândul ei puterea de cumpărare a monedei și masa monetară.