Corupția - Mijloc de Susținere a Crimei Organizate

INTRODUCERE

În ultimul timp s-a consemnat tendinţa spre politizarea crimei organizate, atât pe plan naţional, cât şi pe scară globală. Comunităţile criminale nu numai calchiază structurile societăţii şi se opun exponentului intereselor ei – statului, dar mai urmăresc drept scop transformarea lui într-un instrument al său. Globalizarea, generând schimbări în structura comerţului, finanţelor, telecomunicaţiilor, face ca criminalitatea să depăşească hotarele naţionale, ceea ce ameninţă pilonii societăţii moderne, securitatea statelor şi a cetăţenilor lor. Una din componentele principale ale luptei cu crima organizată în domeniul consolidării securităţii naţionale a oricărei ţări este colaborarea ei cu alte state şi organizaţii internaţionale.

Cea mai complicată şi greu de soluţionat problemă în lupta cu criminalitatea este corupţia. Forţele sănătoase ale societăţii trebuie să se opună transformării ţării într-un stat corupt, contopirii structurilor economice şi ale puterii de stat cu cele criminale. Prioritate primordială a politicii contemporane trebuie să devină crearea unei bariere anticriminale şi anticorupţionale, deoarece corupţia a căpătat proporţiile unei calamităţi sociale, care ameninţă interesele vitale ale milioanelor de oameni din lumea întreagă.

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost marcat de o explozie de acte teroriste pe scară globală. Analiza tendinţelor evoluţiei terorismului ne permite să facem concluzia, că acest fenomen se va caracteriza printr-o schimbare în continuare a formelor sale în direcţia agravării lor, fapt confirmat şi de evenimentele din Beslan.

Considerăm că în perspectiva apropiată şi de durată medie pe teritoriul fostei U.R.S.S. se va intensifica activitatea grupărilor teroriste de peste hotare.

Numai eforturile comune ale tuturor ţărilor lumii în lupta cu crima organizată internaţională pot avea efecte pozitive în lupta pentru limitarea şi înfrângerea acestui fenomen social extrem de periculos.

Capitolul I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND

CONCEPTUL DE TERORISM

1. Noţiuni introductive

Terorismul este un fenomen complex cu o evoluţie strâns legată de evenimentele politice ideologice şi sociale din diversele ţări ale lumii şi cauze bine determinate. Formele „moderne" de terorism pe care le întâlnim şi astăzi, îşi au originea în mişcările de rezistenţă şi contestare de la începutul anilor 60, care s-au extins rapid pe mai multe continente: mişcările de gherilă, rezistenţa palestiniană din Orientul Mijlociu, mişcările afro-americanilor din S.U.A., revoltele studenţeşti din Europa etc.

Evoluţia de la simple acţiuni de revendicare a unor drepturi la provocarea unor acte de dezordine, iar mai apoi la acte îndreptate împotriva unor bunuri materiale, a vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii unor persoane, prin mijloace şi metode violente de natură să instaureze un profund sentiment de panică în rândul populaţiei, a fost destul de rapidă, alimentată fiind şi de concepţiile individualist-voluntariste, caracterul nihilist şi distructiv al unor mişcări adepte ale „acţiunilor directe”, rebele şi extremist teroriste. Acest fel de manifestări au fost suficiente ca, alimentate cu ideologia rezolvării problemelor prin forţă, să ducă la dezvoltarea, în timpul anilor '60 şi următorii, a mai multor grupări şi organizaţii teroriste, cu rază de acţiune în aria mai multor ţări ale lumii. In prezent, prin amploarea sa şi pericolul pe care îl creează la nivelul întregii planete, terorismul a devenit cea mai spinoasă problemă globală aflată de mai mulţi ani în centrul dezbaterilor comunităţii internaţionale. Aceste dezbateri au luat o amploare deosebită după atentatele sângeroase de la 11 septembrie 2001, din S.U.A., care au demonstrat slăbiciunile autorităţii statelor în fata acestui pericol major, urmate de atentatele din Spania şi Marea Britanie. Reacţia faţă de aceste acţiuni au relansat diverse reflecţii privind modul de funcţionare a comunităţii internaţionale.

Niciodată nu s-a simţit mai acut ca acum nevoia ca toate ţările lumii să strângă rândurile pentru crearea unui cadru general de securitate. Dincolo de rivalităţile de decenii şi mai presus de orgolii şi disensiuni politice sau economice, statele au găsit un punct comun de reflecţie şi poate pentru prima dată au acelaşi punct de vedere privind necesitatea de a se proteja împotriva acestui fenomen.

Responsabilitatea crescândă a statelor a permis lărgirea dezbaterilor şi orientarea acestora către problemele serioase ale secolului 21 pe care vor trebui să le înfrunte. Teama de terorism poate determina statele vizate să se izoleze şi să-şi concentreze toată energia asupra măsurilor proprii de protecţie.

În zilele noastre terorismul a devenit fenomen transnaţional implicaţii deosebite pentru securitatea, stabilirea şi ordinea politică a state! cât şi la adresa păcii şi ordinii internaţionale.