Personalitatea Criminală a Teroristului

ARGUMENT

În data de 11 septembrie 2001 am stat cu toţii în faţa televizoarelor nevenindu-ne să credem ceea ce vedem. În decorul american cu care eram cu toţii obişnuiţi datorită mulţimii de filme pe care le-am consumat avea loc un eveniment atroce pe care, într-o primă fază, ne simţeam incapabili să-l deosebim de ultimul film SF urmărit. Pentru prima dată a schimba canalele nu mai însemna nimic: toate televiziunile din lume difuzau aceeaşi imagine pe care o reluau la nesfârşit. Iar noi priveam cu gurile căscate cum al doilea avion, alb-negru ca într-un film de epocă, lovea unul dintre turnurile gemene ale World Trade Center-ului, cum un avion venit parcă din altă lume lovea în ordinea mondială, în economia mondială şi în orgoliul statului care constituia centrul acestei lumi.

Dar în acele momente toate aceste simboluri erau estompate de socul pe care orice om din această lume l-a avut când a realizat că ceea ce vede nu este un film, o ficţiune, ci ca omul care sărea de la etajul al 90-lea care era în flăcări, si care apărea pe ecranele noastre ca un punct gri, era un om real, viu şi care în câteva secunde va fi mort. După primele câteva vizionări ale imaginilor primele bănuieli apocaliptice au început să se înfiripe în minţile noastre. Să fie vorba de un nou război mondial? De un sfârşit al lumii sub zeci de ciuperci nucleare? Pentru prima dată Statele Unite păreau cu adevărat aproape de noi, atât de aproape pe cât de probabil era că furia lor nucleară să bulverseze pacea mondială cu care am avut timp sa ne obişnuim si s-o considerăm garantată în ultimii 50 de ani în care războaiele n-au încetat să se desfăşoare dar o făceau în mod discret, în zone pe care nu întotdeauna ştiam să le arătăm pe harta. În acele momente 11 septembrie era o realitate fără nume, un eveniment ce se impunea cu forţa cu care se impune piciorul patului în momentul în care te loveşti cu degetul mic de el.

Dar, într-o lume în care istoria se produce instantaneu, n-a fost nevoie de mult timp pentru ca evenimentul să capete un nume convenţional, "11 septembrie", nume care să servească demersului de conceptualizare, respectiv de asumare, apropriere, disecare si clasare, metoda proprie culturii occidentale, prin care aceasta face să dispară prin asimilare tot ce nu corespunde cadrelor ei de înţelegere.

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITĂŢILE TERORISTE IN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII CRIMINALITĂŢII

Secţiunea 1: Conceptul de globalizare a criminalităţii

O dată cu dispariţia bipolarismului de putere pe plan mondial, s-a diminuat substanţial probabilitatea de declanşare a unor conflicte militare între state ca urmare a deosebirilor de fond de natură ideologica care vizau, îndeosebi, forma predominantă de proprietate asupra bunurilor materiale şi spirituale ale unui popor. Riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale a unui stat sau la adresa securităţii regionale şi chiar globale se reaşează acum, terorismul, în general, dar îndeosebi cel internaţional situându-se pe primul loc pe scara probabilităţii de manifestare. Terorismul a dobândit acum o altă configuraţie privind modul de acţiune şi amploare. Originile, structura şi resursele, ca fenomen, precum şi psihologia membrilor săi au rămas insă aceleaşi.