Cuprins
- 1. Studiul soluţiilor similare şi al tendinţelor de dezvoltare pag.1
- 2.Organizarea generală şi alegerea parametrilor principali pag.5
- 2.1. Modul de dispunere a echipamentului de tracţiune pag.5
- 2.2. Dimensiunile principale pag.6
- 2.3. Amenajarea interioară pag.7
- 2.4. Masa autovehiculului, repartizarea acesteia pe punţi
- şi determinarea coordonatelor centrului de masă pag.9
- 2.5. Alegerea pneurilor şi determinarea razelor roţilor pag.11
- 3.Determinarea rezistenţelor la înaintare pag.12
- 3.1.Determinarea rezistenţei la rulare pag.12
- 3.2.Determinarea rezistenţei pantei pag.13
- 3.3. Determinarea rezistenţei totale a drumului pag.13
- 3.4. Determinarea rezistenţei aerului. pag.14
- 3.5. Determinarea rezistenţei la demarare. pag.15
- 4.Calculul de tracţiune pag.17
- 4.1.Adoptarea randamentului pag.17
- 4.2. Alegerea tipului motorului pag.17
- 4.3. Determinarea analitică a caracteristicii exterioare pag.17
- 4.3.1. Determinarea puterii la viteză maximă şi la pantă maximă. pag.18
- 4.4. Determinarea mărimii rapoartelor de transmitere ale
- transmisiei pag.21
- 4.4.1. Raportul de transmitere maxim pag.21
- 4.4.2. Raportul de transmitere minim pag.22
- 4.4.3. Raportul de transmitere al transmisiei principale pag.22
- 4.4.4. Raportul de transmisie al primei trepte din cutia de viteze pag.22
- 4.4.5.Determinarea numărului de trepte pentru cutia de viteze
- şi calculul rapoartelor de transmitere pentru celelalte
- trepte din cutia de viteze. Trasarea diagramei ferăstrău. pag.22
Extras din proiect
Pentru abordarea unui nou tip de autovehicul , ţinând seama de datele impuse prin temă , care precizează anumite particularităţi legate de destinaţia şi performanţele acestuia , este nevoie , într-o primă etapă , să se caute un număr cât mai mare de soluţii constructive , deja existente , având caracteristici asemănătoare cu cele ale autovehiculului cerut . Literatura de specialitate cuprinde pentru fiecare categorie de autovehicule informaţii legate de organizarea generală , de modul de dispunere a motorului şi punţilor motoare , de organizarea transmisiei , de asemenea sunt date principale dimensiunile geometrice , greutatea utilă şi proprie , tipul sistemelor de direcţie şi frânare , tipul suspensiei etc.
Pentru a avea un studiu cât mai corect al soluţiilor similare trebuie consultată literatura de specialitate cât mai recentă dată fiind evoluţia foarte rapidă din lumea autovehiculelor .
Din datele de proiectare rezultă o gamă variată de autoturisme care se încadrează în parametrii ceruţi de la monovolume şi break-uri la limuzine cu haion .
Pentru fiecare categorie de autoturisme găsim informaţii legate de organizarea generală , modul de dispunere al punţii motoare ; date care vor fi prezentate în tabelul T.1. Tot în literatura de specialitate găsim date referitoare la greutatea utilă , greutatea proprie , tipul sistemului de frânare şi de direcţie , tipul suspensiei , dimensiunile caroseriei .
Prin tema de proiectare, s-au impus raportul dintre masa proprie şi masa totală şi viteza maximă (vmax=160Km/h) a autoturismului, impunerea acestor doua condiţii permiţând o mai mare libertate în ceea ce priveşte stabilirea celorlalte caracteristici ale acestuia, segmentul acesta de autovehicule fiind foarte mare, oferind astfel posibilitatea alegerii unei soluţii optime .
În continuare este prezentată o comparaţie a tipurilor de autoturisme analizate în tabel .
Parametrii constructivi
Din punctul de vedere al dimensiunilor principale avem o variaţie mare de la Toyota Yaris (nr.13) care are La/l/h=3615/1660/1500 [mm] la Seat Alhambra (nr.9) care are La/l/h=4634/1810/1707 [mm] .
Croseriile autoturismelor studiate sunt diverse , acestea variind de la combi , monovolume până la limuzine cu haion .
Autoturismul cu ampatamentul cel mai mare îl identificăm tot la poziţia 9 , la polul opus aflându-se cel de pe poziţia 13 . Capacitatea de trecere la toate este normală . Având în vedere capacitatea de încărcare şi dimensiunile principale cele mai bune soluţii le găsim la poziţiile 12,13,14 . La poziţia 6 (Renault Kangoo) deşi are dimensiuni principale relativ mari capacitatea de încărcare este mică însă volumul portbagajului maxim este mare ; deci se pot transporta bunuri de volum mai mare având însă o masă relativ scăzută .
Greutatea la gol cea mai mică o are Kia Pride neavând însă o masă cea mai mică masă utilă , la polul opus aflându-se Fiat Alhambra .
Renault Clio Symbol , pentru o limuzină are o capacitate de încărcare destul de mare având Gu=548daN .
Analizând dimensiunile principale şi calculând volumul aproximativ al habitaclului observăm că cea mai mare valoare îi revine autoturismului de la poziţia 9.
În ciuda situării în clasa mică Toyota Yaris oferă un spaţiu suficient pentru ocupanţii locurilor din spate , cu toate că accesul acestora în habitaclu se face mai greu .
Referindu-ne la aria transversală a soluţiilor similare observăm o serie de valori cuprinse între 2,14 m2 la Justy şi 3,1 m2 la Seat Alhambra .
Parametrii energetici şi de adaptare
În marea majoritate autovehiculele studiate au motor cu aprindere prin scânteie excepţie făcând trei dintre ele printre care şi Seat Alhambra care are o putere relativ mare şi cel mai mare cuplu motor . Montarea unui astfel de motor se explică prin faptul că este o maşină grea , un monovolum , având greutatea utilă mare .
Pentru motoarele pe benzină puterea maximă variază de la 50 CP (nr.8) la 139 CP (nr.3) . Puterea maximă la turaţie scăzută o realizează VW Polo 60/4700 CP/rpm în cazul MAS-urilor în timp ce puterea maximă la turaţie ridicată este relizată de poziţiile 2,10,12,13 .
În ceea ce priveşte momentul maxim , avem o variaţie de la 77 Nm (nr.11) la 180 (nr.3) . Momentul maxim la turaţie scăzută îl au poziţiile 2,4,8,14 de 3000 rpm în timp ce la polul opus se află Suzuki Alto cu 77/4500 Nm/rpm . Insă cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte momentul motor şi turaţia de moment maxim le prezintă motoarele cu aprindere prin comprimare .
Performanţele autovehiculului
Cea mai mare viteză o dezvoltă Fiat Multipla şi Kia Joice , aceasta fiind de 170km/h la polul opus aflându-se Suzuki Alto şi Peugeot Partner 150 km/h .
Capacitatea de demarare este un aspect al performanţelor autovehiculului . Pentru Seat Alhambra o acceleraţie de la 0-100 Km/h în 17,2 s este de înţeles ştiindu-se că MAC-ul este un motor mai lent fără demarări fulminante , acest autoturism având şi masa proprie cea mai mare . Pentru poziţiile 8 şi 11 timpul de demarare , relativ mare este influenţat de utilizarea unei motorizări mai modeste de o putere mică . Timpul de demarare cel mai bun îl are Renault Clio Symbol deşi nu este echipat cu cel mai puternic motor dar are o greutate mai mică .
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dinamica Autovehiculelor.doc