Contractul Civil

1. Aspecte generale relative la contract ca izvor de obligatii

1.1 Notiunea contractului

Potrivit art.942 C. civ. Prin contract se intelege :“acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii un raport juridic”.

In dreptul nostrum civil notiunile de contact si conventie sunt sinonime, intrucat si legiuitorul reglementeaza aceste institutii in cadrul Titlului III care poarta denumirea “Despre contracte si conventii”. In doctrina de specialitate, unii autori considera contractul ca fiind o varietate de conventiune, intrucat prin conventie, se intelege, nu numai acordurile de vointa care au mentiunea de a crea obligatii, ci si orice acorduri de vointa, capabile de a crea orice fel de efecte juridice - de a crea, de a modifica sau de a stinge un raport juridic obligational.

In ceea ce ne priveste, definim contractul ca fiind acel accord de vointa prin care doua sau mai multe persoane se leaga juridic pentru a crea, a modifica sau a stinge intre ele un raport juridic obligational

1.2. Acordul de vointa sau consimtamantul

Acordul de vointa tine de esenta contractului, intrucat daca vointele nu s-au pus de accord, neexistand consimtamantul partilor contractante cu privire la clauzele acestuia , nu putem discuta despre un contract valabil incheiat.

Vointa partilor la incheieria unui contract este primordiala intrucat acestea pot deroga de la dispozitiile legale care nu sunt imperative, putand stabili orice calauze, potrivit principiului autonomiei de vointa, fara a contravene dispozitiilor art 5 C.civ. Din aceste considerente putem afirma ca dreptul modern este consensualist, in sensul ca simplul accord de vointa intre parti este necesar si sufficient de a produce efectele juridice voite de parti, fara nici o formalitate.

In practica dupa cum se vede la clasificarea contractelor dupa modul lor de formare, exista si contracte solemne pentru a caror incheiere valabila este necesar ca acordul de vointa sa fie materializat intr-o anumita forma, de regula forma autentica. Spre exemplu, contractul de instrainare a unor terenuri (Legea nr.54 din 1998 privind circulatia juridical a terenurilor), contractul de donatie (art.813 C. civ.), contractul de ipoteca (art. 1772 C.civ.) etc.

De asemenea ,:”s-a mai pretins ca de fapt, vointa uneia din parti nu este libera, si vointele partilor nu sunt egale, ori de cate ori situatia uneia dintre parti este de asa natura incat dicteaza singura conditiile contractului” . Suntem in prezenta contractelor de adeziune, unde vointa uneia din parti se reduce la a accepta sau a refuza clauzele impuse de cealalta parte , alternative negocierii acestora neexistand. Spre exemplu: contractul de asigurare, de transport, de furnizare a energiei electrice, a agentului termic a apei, etc.

2. Clasificarea contractelor

2.1. Consideratii generale

Vom efectua o operatie logica de grupare a contractelor in functie de diferite criterii, insistand mai mult asupra importantei acestei clasificari pentru participantii la circuitul civil. Facem acest demers, intrucat in practica exista numeoase contracte numite , dar si multe nenumite, nereglementate de legiuitor, acestea fiind formate potrivit vointei partilor, in acord cu interesul lor . La formarea acestora sunt utilizate clause combinate din mai multe asemenea acte juridice.

Legiuitorul a clasificat contractile in diferite moduri, folosind diferite criterii, in art.943-947 C.civ. Astfel, din dispozitiile art.943-944 C.civ. rezulta ca acordul de vointa a partilor contractante se poate concretiza fie intr-un contract bilateral (sinalagmatic), fie intr-un contract unilateral, cand se oblige una sau mai multe persoane catre una sau mai multe persoane.

Dispozitiile art.945-946, clasifica contractul in contract oneros si contract gratuit, in functie de existenta sau inexistenta vreunui avantaj pentru ambele parti sau numai pentru o parte. Si in fine art. 947 C.civ. imparte contractul cu titlul oneros in contract comuntativ si alatoriu, in functie de cunoasterea sau necunoasterea existentei si intinderii obligatiei ab initio.