Succesiuni clasele de moștenitori

Codul civil, în art. 644, enumera succesiunea printre modurile de dobândire si transmitere ale proprietatii.

Termenul “succesiune” este folosit de Codul civil alternativ cu cel de “mostenire” sau, mai rar, de “ereditate”. Notiunea succesiune îsi are originea în cuvântul latin “succesione-succesionis”, care înseamna “înlocuire”, dar si “urmare” sau “succesiune a lucrurilor” 1.

În sens larg, prin succesiune se desemneaza orice transmitere de drepturi de la o persoana la alta, universala, cu titlu universal sau cu titlu particular, atât între vii (de exemplu, beneficiarul donatiei este succesorul cu titlu particular al donatorului), cât si pentru cauza de moarte.

În sens restrâns, derivate din primul, prin mostenire sau succesiune se întelege:

a) transmisiunea pentru cauza de moarte a patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane aflate în viata;

b) însusi patrimoniul care se transmite la moartea unei persoane fizice, adica obiectul transmisiunii. El mai poarta denumirea de

c) masa succesorala sau lasamânt succesoral, alteori este numit patrimoniu succesoral ori avere succesorala.

1 R.Petrescu, Drept succesoral, Editura Oscar Print, p. 11.

Prin urmare, termenul de succesiune, ereditate sau mostenire înseamna

atât transmisiunea pentru cauza de moarte (mortis causa), cât si obiectul acesteia2.

Asadar, prin succesiune sau mostenire se întelege o transmisiune a patrimoniului, a unor fractiuni din acesta ori a unor bunuri sau valori determinate din acesta, care au apartinut unei persoane fizice decedate, catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice ori catre stat, în temeiul unor norme de drept prestabilite3.

Dispozitiile legale ce reglementeaza mostenirea se aplica numai în cazul încetarii din viata a persoanelor fizice, nu si în cazul încetarii existentei persoanelor juridice. Acestea din urma, în caz de încetare a calitatii lor de subiect de drept, îsi transmit patrimoniul pe alte cai prevazute în art. 40 din Decretul nr. 31/1954, si anume prin absorbtie, fuziune, divizare totala, dozolvare. În situatia în care persoanele juridice, inclusiv statul, dobândesc patrimoniul persoanei fizice decedate li se aplica, în principiu, normele care guverneaza transmisiunea succesorala4.

De cujus (defunct, autor comun al comostenitorilor ) este persoana decedata al carei patrimoniu se transmite prin mostenire. În cazul mostenirii testamentare termenul este testator.

Succesorii sunt persoanele care dobândesc, în tot sau în parte, patrimoniul celui ce lasa mostenirea. Ei se mai numesc mostenitori sau erezi în cazul mostenirii legale, legatari sau mostenitori testamentari în cazul mostenirii testamentare.