Încheierea Contractului Individual de Muncă

„ Libertatea muncii este garantată prin Constituţie.

Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă ”

Art.41.alin.1 din Constituţia României

Introducere

La originea sa, contractul individual de muncă era un contract de închiriere a forţei de muncă.

Contractul individual de muncă a fost reglementat distinct pentru prima dată prin art. 37 în Legea contractelor de muncă din anul 1929,”convenţiunea prin care una din pãrţi denumitã salariat se obligã sã presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau o lucrare determinatã, unei alte pãrţi denumitã patron, care la rândul sãu se obligã sã remunereze pe cel dintâi”.

Ulterior, contractul individual de muncă a fost reglementat în Codul muncii din 1950 şi Codul muncii din 1972.

În prezent, contractul individual de muncă este reglementat de Codul muncii, Legea 53/24.01.2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 05.02.2003, de Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, şi de alte legii speciale necesare.

Capitolul 1

Generalităţi privind contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este “înţelegerea sau convenţia în formă scrisă prin care angajatul se obligă să pună la dispoziţia angajatorului forţa sa de muncă – fizică sau intelectuală – iar angajatorul este obligat să asigure plata salariului pentru munca prestată şi condiţii adecvate de muncă”

In general, contractul individual de munca este guvernat in aspectele generale ale incheierii, modificarii sau incetarii sale, de mai multe acte normative. Printre ele prezinta importanta:

- Codul muncii (Legea nr. 53/2003, publicat in Monitorul Oficial nr. 72 din 05.02.2003 cu completarile si modificarile ulterioare);

- Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national.

Elementele esenţiale ale contractului individual de muncă sunt: părţile (subiectele), felul muncii, salariul şi locul muncii

Contractul individual de muncă prezintă următoarele trăsături caracteristice:

• este guvernat de principiul libertăţii de voinţă, cu respectarea normelor imperative ale legii;

• este un contract numit adică este reglementat ca atare prin norme de drept al muncii;

• nu poate avea decât două părţi:salariatul şi angajatorul.

• obligaţia salariatului este de a face (a munci) şi, consecinţă, trebuie executată în natură (prin muncă), neputând fi niciodată preschimbată în dezdăunări.La rândul său, nici angajatorul nu poate să execute el obligaţia de a munci pe cheltuiala salariatului său.

• are un caracter bilateral (sinalagmatic), întrucât dă naştere la drepturi şi obligaţii

• reciproce între părţi, cauza obligaţiei uneia dintre ele constituind-o executarea

• obligaţiei celeilalte.

• este un contract cu titlu oneros, deoarece părţile obţin reciproc o contraprestaţie, în schimbul aceleia pe care s-au obligat să o efectueze .

• are un caracter comutativ, deoarece atât prestaţia, cât şi cea a angajatorului sunt cunoscute încă de la început, din momentul încheierii contractului.

• se încheie intuitu personae (cu luarea în considerare a calităţilor persoanei care urmează a presta munca şi, respectiv, a condiţiilor pe care le oferă angajatorul.

• este un contract cu executare succesivă, în timp.

• nu poate fi afectat nici de o condiţie suspensivă, nici o condiţie rezolutorie; excepţional, poate fi afectat de un termen extinctiv (atunci când legea permite încheierea contractului individual de muncă pe o durată determinată) sau de un termen suspensiv.

• are caracter consensual, încheindu-se prin simplu acord de voinţă al părţilor, forma scrisă fiind pretinsă de lege numai pentru proba contractului şi nu pentru însăşi existenţa lui.

• pe parcursul executării contractului, salariatul se subordonează faţă de angajator.

Capitolul 2

Clauzele generale ale contractului individual de muncă

Anterior încheierii sau modificării contractului individual de munca, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită angajarea ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice. Această informare va cuprinde, după caz, cel puţin următoarele elemente:

• A. Partile contractului (prin precizarea cel puţin a numelui şi prenumelui, respectiv a denumirii, a domiciliului/ reşedinţei şi/ sau a sediului social, şi după caz a reprezentantului legal al părţii. În Cod se disociază identitatea părţilor ca element de sediul/ domiciliul părţilor, ceea ce, nu are suport decât în intenţia de a face mai clară nevoia de menţionare distinctă a datelor care se individualizează o entitate de alta)

• B. Obiectul contractului (se specifica activitatea incadrarii)

• C. Durata contractului (un element esenţial şi suplimentar la contractele individuale cu durată nedeterminată sau la contractele de muncă temporară )

• D. Locul de munca ( specificandu-se felul activitatii ce se desfasoara si elementele suplimentare in lipsa unui loc de munca fix)

• E. Felul muncii (criteriul principal pentru determinarea felului muncii îl reprezintă profesia, funcţia sau meseria, completate cu menţionarea pregătirii sau calificării profesionale conform clasificarii ocupatiilor din România-COR)

• F. Atributiile postului (atributiile postului sunt prevazute în fisa postului, anexa la contractul individual de munca)